Cauta
„Orice investitie trebuie sa aiba un efect de creare a locurilor de munca”15/07/2013

Investitiile au facut diferenta intre comuna Helegiu si vecini
Interviu cu Mihaela Badic, primarul comunei Helegiu

Din 2014 se vor aloca peste 10 milioane de euro pentru Grupul de Actiune Locala Valea Trotusului din care face parte si comuna Helegiu. Care sunt perspectivele privind atragerea fondurilor europene?
Mihaela Badic, primar comuna Helegiu: In momentul in care am pus bazele acestei asociatii, fara sa ma laud spun ca am avut chiar un rol determinant in constituirea Grupului de Actiune Locala Valea Trotusului, alaturi de echipa mea, bineinteles, ne-am gandit ca la o alternativa la celelalte surse de finantare. Dar banii pe GAL se adreseaza in primul rand partenerilor privati. In alcatuirea asociatiei, partenerii privati reprezinta doua treimi, iar autoritatile publice locale o treime. Eu reprezint o institutie, iar banii alocati institutiilor si partenerilor publici sunt mult mai putini decat cei adresati micilor afaceri. Va asigur ca fondurile destinate proiectelor depuse de administratiile publice locale vor fi absorbite. Am rezerve in ceea ce priveste partenerii privati.

De ce este atat de scazuta rata de absorbtie a fondurilor pe G.A.L. Valea Trotusului?
Mihaela Badic, primar comuna Helegiu: Pentru ca, din nefericire, in multe privinte regulile la G.A.L.-uri sunt mai stricte si mai numeroase decat la Programul National de Dezvoltare Rurala. In loc sa fie mai simple, dimpotriva, sunt mai riguroase. Acum se discuta si despre o alta strategie si se vor lua masuri. Spre exemplu, am un spatiu in care vreau sa fac o frizerie si vreau sa cumpar aparatura si mobila necesara, trebuie intai sa-mi amenajez spatiul. Montarea gresiei si faiantei presupune lucrari de constructie, in acceptiunea G.A.L.-urilor; la P.N.D.R. e mai simplu. Lucrarile de constructie necesita studiu de fezabilitate, proiect tehnic si tot felul de avize. Acest aspect ingreuneaza foarte mult demararea proiectului. Sunt prea multe solicitari pentru un scaun, un foarfece si o oglinda.

Nu se pot modifica aceste proceduri si solicitari, pentru a usura astfel atragerea fondurilor europene?
R: In momentul in care se va face o analiza a lucrurilor care au mers si a celor care au incurcat, cred ca se va schimba ceva. E o institutie relativ noua, noi am asimilat-o. Ne raportam la Irlanda, Spania, acolo unde functioneaza G.A.L.-urile, dar, din pacate, nu am adaptat-o la realitatile noastre. Avem pe cineva la Deleni care este fierar din tata-n fiu. Vrea sa-si cumpere niste obiecte specifice atelierelor de fierarie. Dar nu poate sa aplice, pentru ca nu are terenul pe numele lui si ca nu este intabulat atelierul lui actual. Aceasta este o alta problema, pentru ca multi locuiesc in casele parintilor, nu au acte pe numele lor, unii sunt unici mostenitori, nu au mai dezbatut mostenirea, nu au fost interesati sa-si faca acte. Aceste proceduri implica un efort financiar prea mare pentru eventualii beneficiari. Astfel, nefiind proprietari pe terenuri sau case, de altfel aflate indiscutabil in proprietatea lor, nu pot depune niciodata proiecte.

Pe perioada acestei programari, 2007-2013, se prefigureaza vreo investitie a unui agent privat in Helegiu?
R: S-au depus proiecte in ultima sesiune. Am depus un proiect prin care vrem sa transformam cladirea scolii din Bratila intr-un Centru Vocational, sa amenajam acolo un atelier de pictura, un club muzical, o sala cu acces la internet. In Bratila cineva a mai facut o solicitare pentru un tractor. Un coleg care are sera aplica pentru produse noi, un produs care nu este patentat. Incearca sa faca un produs alimentar care sa fie patentat ca un produs autentic si sa-l facem brand de Valea Trotusului. Exista sume de bani care se aloca pentru produse noi.

Asa cum se incearca la Urechesti cu "Telemeaua de Urechesti"?
R: Da. Despre acest lucru e vorba.

O sa avem, asadar, un produs marca fabricat in Helegiu?
R: Nu stiu daca putem sa-l personalizam Helegiu, pentru ca noi suntem o singura entitate, GAL Valea Trotusului. Nu stiu in ce masura se poate sa personalizam produsul. Se lucreaza acum la Masura 124. Suntem in discutii, dar eventualul beneficiar nu s-a exprimat in mod categoric pentru infiintarea unui magazin al G.A.L.-ului, in care sa se vanda produse facute pe teritoriul G.A.L. Vor fi trei magazine: la Casin, la Helegiu si unul spre Urechesti.

Ce fel de produse se vor comercializa, doar alimentare?
R: In special produse alimentare, dar nu numai. Vor fi si produse textile, orice facut pe teritoriul G.A.L. Valea Trotusului. Vom vedea cum merge piata, dar cred ca, in principal, se vor vinde produse alimentare. Magazinul va fi administrat in mod obligatoriu de un agent privat.
Mihaela Badic vrea magazine cu produse locale pe Valea Trotusului
Helegiu cu ce produse ,,va rupe” gura targului?
R: Pai, vine cu produse agricole, cu produsul nou facut de colegul nostru, pentru care a depus proiect. Avem si o patiserie in zona. Mai venim cu produse lactate, cu orice de la legumicultura la conserve, compoturi, gemuri.

Cui se adreseaza aceste magazine? Cred ca oamenii de la tara au compoturi, dulceturi, tot ce inseamna conservare.
R: Nu toti. Sa stiti ca este foarte greu astazi si ca cresti animale si sa faci agricultura. Daca ne raportam la vremea recenta, care a dat peste cap munca oamenilor de vreo 3, 4 luni, ma refer la culturile agricole, atunci e mai comod si mai ieftin ca, cu banii pe care i-ai fi dat pe arat si semanat, sa-ti cumperi produsele agricole necesare. Tot mai putini oameni lucreaza pamantul, pentru ca nu e eficient. Agricultura aduce profit doar celor care lucreaza suprafete mari, pentru asociatii, pentru cei care beneficiaza de subventii, pentru cei care isi asigura culturile. Sa stiti ca foarte greu se gaseste lapte de vaca la tara.

De ce?
R: Pentru ca nu mai creste lumea vaci. Oi mai sunt, dar vaci putine. Atunci chiar e nevoie. Decat sa cumperi de la piata cu 5 lei litrul, preferi sa-l cumperi de la magazinul G.A.L.-ului. Magazinul se va adresa tuturor celor din teritoriul G.A.L. sau din afara lui, celor aflati in tranzit. Mizam si pe onestenii care vor sa-si faca piata. Nu vom promova ideea de eco, chiar daca sunt produse facute in gospodarie. Ideea e sa le oferim oamenilor o piata de desfacere. Daca am o livada de visini si fac multe compoturi si gemuri, le pot vinde la magazin.

Strans legat de comert, este putere de cumparare a locuitorilor din Helegiu? Cat la suta din populatia comunei are un loc de munca, un venit constant?
R: Cred ca 10% cu contract de munca in Romania. Trebuie sa mai tinem cont ca 30% sunt tineri, care nu au varsta necesara de a lucra, aproape 50% sunt pensionari, iar ceilalti muncesc afara sau ,,la negru”.

Discutand cu alti primari, acestia vedeau crearea de locuri de munca in comune prin exploatarea resurselor locale. Ce se poate exploata in Helegiu?
R: Din pacate, nu prea avem alternative. Padurea apartine oamenilor, dar este faramitata, nu se pot asocia in vederea exploatarii in comun. In ceea ce priveste asocierea pentru terenurile agricole, cu pasi timizi, trebuie sa recunosc ca se fac eforturi. Majoritatea populatiei nu mai poate sa lucreze pamantul. Oamenii incep sa inteleaga ca nu mai poti sa faci agricultura cu sapa, iar daca nu tratezi cultura recoltele sunt slabe. Sunt cativa arendasi care incep sa stranga si sa lucreze suprafete mai mari de teren. Pe noi ne-ar putea ajuta Onestiul, daca ar functiona normal.

Cum ar putea Onestiul sa ajute locuitorii din Helegiu?
R: Noi asa ne-am si dezvoltat, cu un Onesti puternic. Helegiu a fost mereu in plasa Onestiului. Ar trebui sa dezvolte antreprenoriatul, sa se miste ceva ... industria, poate. Imi place sa cred ca am cam inteles cum sta treaba cu administratia.

Spre deosebire de altii?
R: Nu neaparat. Nu vreau sa fac comparatii. Mi-ar placea sa fac o altfel de administratie. Sa promovez toata zona Onestiului, sa o promovez, sa aduc oameni care sa investeasca in zona. Asta ar fi fost provocarea. Onestiul are nevoie de o alternativa la ceea ce a insemnat platforma industriala. Onestiul are oameni foarte valorosi, oameni foarte bine pregatiti. Si nu ma refer doar la municipiu, ci si la comunele din jur. Avem olimpici nationali in comuna Helegiu, ma mandresc cu ei. Copiii acestia urmeaza facultati bune, unii pleaca din tara in Anglia, Danemarca, dar nu se mai intorc.

Pentru ce sa se intoarca?
R: Da. E corect. Dar mi-ar placea ca Onestiul sa le asigure un viitor, pentru ca asa a fost odata. Comunele s-au dezvoltat impreuna cu Onestiul. Primarul nu ofera locuri de munca, dar trebuie sa promoveze politici prin care sa stimuleze si sa-i determine pe potentialii investitori sa vina in zona. Acum, comuna Helegiu, si nu numai, este sustinuta de pensionari. In aceasta perioada sunt foarte multi sezonieri, cu contracte de trei luni, si fac 2 – 3 000 de euro. Nu mai este ca in 2008 – 2009, cand plecau cu anii.

Va bazati pe venituri stabile?
R: Sunt taxele si impozitele, in primul rand. Avem si firme la impozitul pe venit. Dar cred ca sunt in jur de 50 salariati de la care primim cota defalcata din impozitul pe venit, de la Directia de Finante. E o fabrica de mobila care are cativa angajati, o brutarie, chioscurile. Din ce se retine din impozitul pe venit o parte ne revine noua, dar nu sunt sume semnificative. Pe taxe si impozite ne bazam, ca sa nu punem la socoteala hotararile de guvern, fondurile europene, subventiile, cotele defalcate. Nu e imbucurator. De la an la an suntem mai putini. Suntem cu 1 000 mai putini fata de acum 10 ani, ceea ce inseamna mult. Raportul decese / nasteri e de 10 la 1. Oamenii nu au nici o perspectiva. Nu ar trebui sa o spun eu ca primar, dar asta este situatia.

Ce ar trebui sa se schimbe?
R: E usor sa dai vina pe cineva. Ar trebui sa existe o politica prin care sa se controleze investitiile ineficiente, inoportune, pentru ca astia sunt bani risipiti. Vedeti ca inca mai avem de platit arierate. Concomitent cu stimularea investitiilor reale e nevoie de o coerenta in aceste investitii, astfel incat sa se creeze locuri de munca, sa se reia acel circuit al banului - eu contractez lucrari, angajatorul angajeaza oameni, se platesc impozite la stat si se intorc banii la buget. Nu stai acasa si primesti somaj sau ajutoare sociale.

USL, pe vremea cand era in opozitie, vorbea de reducerea bugetului ajutoarelor sociale si de incurajarea muncii. In schimb, de la 1 iulie acestea s-au majorat.
R: Adevarul e undeva la mijloc. Sunt, intr-adevar, categorii sociale care nu pot trai fara acest ajutor. Spre exemplu, am un tata cu doua fete si care are un handicap psihic. Fetele au 5 – 6 ani. Omul acela nu poate sa munceasca. Dar sunt si oameni care prefera sa nu faca nimic.

Cate cazuri sociale aveti in comuna?
R: Am multe cazuri sociale, dar le-am creditat doar pe cele extreme. Nu am vrut sa incurajez nemunca. Cred ca tine si de edil. Imi lipsesc oamenii la ajutor social. Va spuneam ca am avut probleme cu inundatiile, toate drumurile sunt pline de pietris, de mal, de crengi. Pana la urma, e responsabilitatea fiecaruia sa-si curete in fata casei. N-am cu cine sa le curat, pentru ca oamenii nu ies la munca. Ne-ar fi de mare ajutor sa am oameni la Legea 416. Dar nu am vrut sa dau ajutoare sociale si sa incurajez nemunca. Daca ar fi sa dau ajutoare sociale tuturor celor care nu realizeaza venituri cuantificabile, ar trebui sa dau la jumatate de comuna. Sunt primari care au sute de oameni la ajutoare sociale si pe care se bazeaza ca grup de sustinatori.

Pentru ca stiti foarte bine zona Onestiului, imi permit sa va intreb cum vedeti Onestiul dupa primul an de mandat al primarului Neghina?
R: A avut sansa sa beneficieze de unele proiecte lasate de fostul primar Lemnaru. Ceea ce se vede acum e clar ca sunt proiectele incepute sub conducerea lui Lemnaru. Si e mare lucru, pentru ca e mult de munca la un proiect, chiar daca faci borduri si trotuare. Nu stiu daca Neghina nu se pricepe, poate nu a apucat sa-si dea seama foarte bine cum e cu administratia. Poate nu are cei mai buni colaboratori. E greu sa vezi rezultate in administratie dupa un an.

Mai sunt trei ani in care are timp sa invete. Dar vorbim deja de 4 ani pierduti de onesteni?
R: Din nefericire, ar putea fi asa, pentru ca atunci cand vii din mediul privat in care tu esti stapan absolut, cu ghilimelele de rigoare, e mai dificil sa te adaptezi. In administratie e foarte multa rigoare, din perspectiva procedurilor. Daca cineva isi inchipuia la un moment dat ca vii la primarie si ii dai o lucrare lu’ ala, alta lu’ ala si tuturor prietenilor tai, acum cred ca s-a lamurit. Nu merge treaba asa. Nu e ca la tine la firma, unde tu tai, tu spanzuri. Eu, acum, ca sunt la al treilea mandat, imi propun ca la final sa-mi fac bilantul. Apreciez ca ai nevoie de trei mandate ca sa se vada cu adevarat ceva.

Inseamna ca ii mai dati primarului Neghina inca doua mandate?
R: Eu nu ii dau niciunul pentru ca votez in Helegiu. Onestenii sa ii dea mandate cate vor.

Fostul primar Lemnaru a avut 5 mandate, iar Onestiul e in colaps social.
R: Poate nu a fost interesat. Sigur nu a fost interesat.
Ovidiu Munteanu


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 


IMAGINEA SAPTAMANII