Valerian Vreme, candidatul manciurian

Ministrul Comuncatiilor, Valerian Vreme, a fost instalat oficial la sefia organizatiei Onesti a PDL. Singurul ministru “plin” dat de judetul Bacau in ultimii 20 de ani incearca marea cu degetul, seful PDL Bacau – Gabriel Berca – anuntand ca Vreme va fi candidatul partidului la Primaria Onesti.
Vreme tot candideaza la Primaria Onesti din 1996. Faptul ca pana acum nu a castigat nu inseamna ca actualul primar, fosilizatul Emil Lemnaru (PSD) este invincibil. Dupa un majorat petrecut in functia de primar – Lemnaru este edil sef de mai bine de 18 ani – imaginea pesedistului e mai uzata ca oricand, insa – asa cum Vreme se tot anunta candidat din ’96 incoace – asa si lui Lemnaru i se tot proclama sfarsitul carierei politice cam de prin 2000 incoace. In fond, batalia electorala din 2012 ar putea insemna, la Onesti, o confruntare a asteptarilor.
Tarele administratiei Lemnaru au fost corect identificate de Vreme. Lemnaru e imbacsit, decrepit, dar ca orice politician nascut din trunchiul comunismului este organizat si-si cunoaste orasul ca pe propriul buzunar, lucru pe care eu nu l-am vazut la foarte multi primari. Lipsa de aderenta la aerul si rigorile europene ale unei adevarate administratii de oras european, invocata – de asemenea – de Vreme, este o alta mare hiba a actualului primar care pare ca vrea sa rezolve probleme noi cu instrumente vechi, chiar depasite moral. Am vaga banuiala ca, in sinea lui, Lemnaru se roaga sa nu mai iasa primar. Daca merge la Biserica, o face pentru a i se implini dorinta de a avea un contracandidat suficient de bun cat sa-l trimita la pensie. Lucru care, deocamdata, pare imposibil.
Onestiul este o reduta de castigarea careia depinde, in buna masura, castigarea presedintiei CJ. Toate partidele importante stiu asta. Vreme are de partea sa aerul unei anumite tinereti care pentru Lemnaru este irecuperabila, insa e drastic penalizat de eticheta belicoasa care a ajuns sa insemne PDL. Daca Vreme va fi capabil sa desaseasca prejudecatile, ca sa nu spun ura, generata de “inmatricularea” sa politica, are o sansa. Daca nu, orasul de pe Trotus, nascut, crescut si indopat cu crezurile proletar-comuniste il va alege, pentru a nu stiu cata oara, pe Lemnaru. Un bunicut de care Onestiul ar trebui, totusi, sa se desparta daca vrea sa mearga inainte si sa nu mai stea pe loc.