Cu amabilitatea-i cunoscuta, onesteanul nostru Gheorghe Grunzu, care a fost 36 de ani in conducerea miscarii sportive ca presedinte al consiliilor pentru educatie fizica si sport de la Negresti (jud. Vaslui), la Roman si din august 1962 pâna la Revolutia de la 1989 la Onesti, ne-a oferit mai multe date despre Jocurile Olimpice si istoria lor. In acest sens, ne-a declarat: ”Cu milenii in urma personalitati filozofice si culturale ale lumii antice elene, apoi si a lumii antice romane – de aici fiind si o maxima de mare circulatie «mens sana in corpore sano» – au promovat idei despre sanatate si exercitiul fizic. Aceste idei sunt convergente pâna in epoca moderna si intr-o anumita masura se poate pune problema si când e vorba de Jocurile Olimpice antice si cele moderne. Prima categorie de jocuri olimpice se circumscrie in spatiul Greciei antice si se localizeaza istoric pe teritoriul micului stat elen. Regele Iphitos a fost initiatorul celor dintâi jocuri olimpice, in anul 776 inainte de Hristos, iar acestea au dainuit 1170 de ani. Primii pasi ai olimpiadei moderne au fost luminati de clarviziunea, perseverenta sI indrazneala unui pedagog innascut, francezul Pierre de Coubertin. La adunarea festiva pentru aniversarea a cinci ani de existenta a Uniunii Societatilor Franceze a Sporturilor Atletice din 1892 Coubertin a dezvaluit public intentia de a relua Jocurile Olimpice. La 16 iunie 1894 la Congresul international de la Paris, tinut la sediul Universitatii Sorbona, delegati din 17 tari ale Europei si Americii au acceptat ideea celebrarii la 4 ani si pe rând in diferite tari a Jocurilor Olimpice. Astfel, dupa o intrerupere de 15 secole, in conditiile social – economice ale secolului al XIX-lea, al marilor cuceriri stiintifice, a fost posibil sa se puna piatra de temelie a Jocurilor Olimpice moderne. S-a format Comitetul International Olimpic (CIO), insarcinat cu dezvoltarea miscarii olimpice, care a inceput cu desfasurarea primei editii a Jocurilor Olimpice din anul 1896 de la Atena. In lucrarea de referinta a reputatului membru CIO pentru România Alexandru Siperco se arata: «Olimpismul cuprinde in sfera sa ansamblul ideilor impartasite de membrii miscarii olimpice privind modul in care sportul ar putea fi pus in slujba dezvoltarii armonioase a omului si a construirii unei societati umane avansate. Deviza Citius – Altius – Fortius este mai mult decât actuala, in aceasta etapa a energiei nucleare, a revolutiei tehnico-stiintifice, a societatii informationale si a zborurilor cosmice”. La prima lor editie la Jocurile Olimpice de la Atena au participatt 281 sportivi din 13 tari”.
Gh. Grunzu a prezentat numarul sportivilor români participanti la Jocurile Olimpice: in 1924 – 51 sportivi, in 1928 – 24 sportivi si 2 sportive, in 1936 – 69 sportivi si 7 sportive. In anul 1952 România a fost reprezentata de 72 sportivi si 11 sportive, in 1956, de 40 sportivi si 12 sportive iar in 1960 de 90 sportivi si 19 sportive. In anul 1964 au fost prezenti la Jocurile Olimpice 114 sportivi români si 33 sportive, in 1968 numarul acestora a ajuns la 70 sportivi si 17 sportive si in 1972 la 130 de sportivi si 30 de sportive. La Montreal in 1976 delegatia României a avut 107 sportivi si 59 sportive, la 1980, la Moscova – 163 sportivi si 76 sportive, in 1984, la Los Angeles – 70 sportivi si 57 sportive iar România, in clasamentul pe medalii a ocupat locul VI, aici Nadia Comaneci devenind dubla campioana olimpica la bârna si sol.
„Isprava” onestenilor in cifre
Reputatul om de sport Gh. Grunzu a mai declarat: ”La o calatorie in lume a olimpiadelor, de la origini si pâna in prezent, pentru consemnarea rezultatelor este nevoie de 2–3 carti a 400–500 de pagini Si isprava sportivilor onesteni la Jocurile Olimpice de vara a fost una deosebita: la editia a XXI a, de la Montreal (Canada), la 7 iulie 1976 cu participarea a 88 de tari cu 6188 sportivi, România a obtinut 27 de medalii, din care 4 de aur, 9 de argint si 14 de bronz, locul 5 la numarul de medalii si locul 9 la numarul de medalii de aur cucerite. Sportivii onesteni, prezenti pentru prima data la o olimpiada au cucerit la gimnastica sportiva fete trei medalii de aur prin Nadia Comaneci (la individual compus, paralele si bârna), una de argint (pe echipe) si una de bronz la sol, ea fiind clasata cea mai buna sportiva din lume si care a obtinut pentru prima oara in istoria gimnasticii feminine 7 note de 10! Teodora Ungureanu a obtinut o medalie de argint (la paralele), una de argint pe echipe si una de bronz (la bârna). Anca Grigoras este cea care a obtinut o medalie de argint pe echipe iar Georgeta Gabor – o medalie argint (pe echipe). 10 medalii de aur, 3 de argint si 2 de bronz au fost bilantul participarii sportivilor onesteni la Montreal. La editia a XXII –a, ce s-a desfasurat in URSS la Moscova intre 19 iulie – 3 august 1980 cu participarea a 81 de tari 5923 sportivi, România a cucerit 25 de medalii – 6 de aur, 6 de argint si 13 de bronz. Tara noastra s-a clasat pe locul VI la puncte, locul VI la medalii si locul VII la medalii de aur. In clasamentul sportivilor nostri pe primul loc Nadia Comaneci (cu 2 medalii de aur – la sol si bârna), 2 medalii de argint (la individual compus si pe echipe), Cristina Grigoras a contribuit la obtinerea medaliei de argint a României pe echipe, lucru la care la fel si-a adus contributia si gimnasta Dumitrita Turner. Deci 6 medalii, 2 de aur si 4 de argint au fost aduse de la aceasta olimpiada de sportivele Onestiului. La editia a XXIII a, ce a avut loc la Los Angeles (SUA) intre 28 iulie – 12 august 1984 au participat sportivi din 140 de tari cu 7078 sportivi. La aceasta intrecere olimpica România a cucerit 53 de medalii, din care: 20 de aur, 16 de argint si 17 de bronz, clasându-se pe locul III pe medalii. Aici sportivii onesteni au repurtat numeroase succese. La gimnastica fete Ecaterina Szabo a cucerit 4 medalii de aur (pe echipe, la sarituri, sol si bârna) si una de argint, la individual compus; Lavinia Agache a obtinut o medalie de aur (cu echipa) si o medalie de bronz la sarituri; Cristina Grigoras – o medalie de aur (cu echipa). La canotaj schif 4 rame Florica Lavric (de la Clubul Sportiv Onesti) a obtinut cu echipa României medalia de aur iar la haltere, de la acelasi club onestean a urcat pe podiumul de premiere obtinând medalia de argint Radu Gelu (la cat. 60 kg). De asemenea, in echipa de handbal a României, ce a cucerit medalia de bronz, s-a aflat si handbalistul onestean Iosif Boros. Bilantul sportivilor din municipiul de pe Trotus la aceasta olimpiada a fost de 11 medalii (7 de aur, 2 de argint si 2 de bnonz). La Olimpiada de la Seul din 1984 din cele 27 de medalii pe care le-a câstigat echipa României, una a fost cucerita de catre luptatorul de la CSM Onesti Vasile Puscasu (la cat. 100 kg) iar handbalistul Iosif Boros a obtinut cu echipa României medalia de argint.
Patruns de frumusetea bilanturilor onesteanul Gheorghe Grunzu a adunat totalul medaliilor cucerite de catre sportivii din municipiu la Jocurile Olimpice: 29 medalii – din care 13 de aur, 12 de argint si 4 de bronz. Ele au fost cucerite la gimnastica, haltere, canotaj, lupte libere si handbal. „Acest palmares este foarte greu de egalat si de depasit si dupa observatia mea, prof. Maria Simionescu, antrenoare federala a fost initiatoarea deschiderii Centrului de gimnastica din Onesti, cu sprijinul Consiliului National de Educatie Fizica si Sport, a conducerii judetene si locale. Timpul cu o mare dimensiune, a facut din slujbasii sportului onestean o pilda nemuritoare: sa gasesti in tine exemplul pe care sa il dai altora si succesul a fost asigurat prin rezultatele de mare prestigiu in sportul pentru toti si in mod deosebit, in cel de performanta”, a mentionat Gheorghe Grunzu amintind ca „chiar in aceste zile, intre 27 iulie – 12 august la Londra Onestiul are in lotul României prezent la olimpiada pe gimnasta Diana Chelaru si pe atleta Mirela Lavric, de la Clubul Sportiv Municipal (director, prof. Ingrid Vasilica Istrate), pentru a apara onoarea orasului, a judetului si a tarii. La palmaresul deosebit obtinut de > onesteana la Jocurile Olimpice de Vara se adauga cele 37 de medalii (9 de aur, 17 de argint si 11 de bronz), cucerite in intrecerile Campionatelor Mondiale. De asemenea, in aceeasi perioada de glorie a sportului onestean, intre 1975 – 1990, de la Campionatele europene sportivii nostri s-au intors cu un total de 56 de medalii (20 de aur, 19 de argint si 17 de bronz, ele fiind cucerite la gimnastica, haltere, lupte libere, judo, box si handbal). Si la campionatele mondiale universitare si cupe mondiale sportivii din Onesti au obtinut un mumar impresionant de medalii: 15 de aur, 11 de argint si 4 de bronz. Daca este sa ne referim si la campionatele balcanice, numarul medaliilor adunate de sportivii onesteni a fost de 78 de medalii (47 de aur, 20 de argint si 11 de bronz). De aceea, ca un prinos de multumire pentru toti onestenii care au sprijinit organizatoric, moral si pecuniar sportul onestean amintim câteva din personalitatile inscrise in aceasta > pentru triumful municipiului Onesti pe plan sportiv: la nivel central – Manole Bodnaras, general locotenent George Gomoiu, general locotenent Marin Dragnea (ambii, fosti ministri ai sportului), Maria Simionescu si Nicolae Vieru (la gimnastica), conf. univ. Emil Ghibu, cercetator stiintific Nicu Alexe, prof. dr. Ion Dragan (la medicina sportiva), Iosif Paolazzo (radioamator), N. Zamfir (moto), Anton Muraru (judo) si altii. La nivel judetean si local si-au adus din plin aportul pentru dezvoltarea sportului onestean Ion Bordea, M. Grigoras, D. Dimitriu, primarul Onestiului Valerian Ghinet, inginerii V. Tamasescu, N. Wilhem, I. Zaicescu, A. Ionita, G. Blasuti (proiectant constructii sportive), V. Secara, C. Craciun, I. Boatca, M. Grunzu (motociclism), Victor Alexandru, Benoni Oancea (box), M. Draghici (canotaj), Emil Tântaru (tenis), V. Moraru (tenis de masa). Ca personalitati ce au indrumat sportivii onesteni pe culmile succesului evidentuem pe profesorii Mircea Agapi (badminton), Laurentiu Popescu (volei), Gheorghe Mateescu, Radu Vladut, Alexandru Popescu, Corneliu Sburlan si multi altii.
Ion Moraru
