„A fost odata” – e titlul expozitiei deschise la Muzeul Municipal de Istorie din Onesti, prin bunavointa unor colectionari de obiecte etnografice (Constantin Tudose si Constantin Rosu din Casin si Ghita Teaca din Buciumi), la initiativa profesoarei Gabriela Garmacea, de la Colegiul National „Grigore Moisil”. Au fost adunate in cateva incaperi mai multe costume populare traditionale, carti vechi, dar si obiecte ce au infrumusetat si au imbogatit gospodariile rurale, iar cativa liceeni au imbracat chiar costumele populare nationale de pe valea Casinului. Constantin Rosu ne-a aratat, odata cu cateva costume traditionale (unul din acestea fiind purtat la a IV-a generatie!) si un stergar national cusut cu motive florale in jurul anilor 1910 – 1920. „Si mama mea, Emilia (Milica), a deprins coaserea de costume populare nationale specifice zonei Casinului, pe care le purtam cu drag si le prezentam si la expozitiile etnografice organizate in comuna”, ne-a declarat Constantin Rosu, care a amenajat pentru acest eveniment si un „colt al oierului”, cu obiecte utile la stanile ce impanzesc dealurile si poienile din zona. Casuneanul Constantin Tudose, autor al monumentalei lucrari – album „Portile de lemn ale satului, portile sufletului”, le-a vorbit celor prezenti despre „bejenia oierilor munteni din Rucar si Dragoslavele, care s-au stabilit pe meleagurile Casinului, facand ca in aceasta comuna sa se vorbeasca munteneste, desi in jur se vorbeste doar moldoveneste”. Constantin Tudose: „Casunenii sunt falosi si au destule motive pentru a fi astfel. Ocupatia lor principala era cresterea oilor, iar azi comuna Casin (desi este una mica) are cel mai important numar de oi din judet. O alta ocupatie era carausia si e particular faptul ca ei nu faceau negot pentru altii, ci pentru ei.” Au fost prezentate si exponatele de la „Coltul Casinului”, intre care „ia cu chirusti” (siruri aurii ce si-au schimbat de mai multe ori suportul) si stergare nationale cusute cu motive geometrice. Tudose a vorbit si despre portile de lemn din Casin, cu trei stalpi de sustinere si acoperis, amintind ca „la 20 km de comuna Casin se afla un punct unde se intalnesc trei hotare: Poiana Sboina (jud. Bacau), Soveja (jud. Vrancea) si Bretcu (jud. Covasna). Din acest loc, la o sageata slobozita de voievodul Moldovei Gheorghe Stefan, se poate intui ca aici s-au intalnit baciul moldovean, cel vrancean si cel ungurean, iar Academia Romana prin Institutul Etnografic va face o legatura intre acest loc si geneza baladei Miorita!”
Colectionarul de obiecte populare si costume nationale Ghita Teaca a fost prezentat de profesoara Gabriela Garmacea ca fiind „cel ce si-a amenajat casa parinteasca de la Buciumi asemenea unui muzeu etnografic”. Ghita Teaca: „Satul Buciumi are prima atestare documentara in 1487, aici fiind prima centura de aparare a Borzestiului de catre «ghiogarii, maciucarii si sulitarii» pusi de domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare. La Buciumi au fost razesi si investirea cu acest titlul de catre domnitor a presupus si niste obligatii, cum ar fi aceea de a pastra pamantul in devalmasie si de a-l lucra, fara a-l vinde. Pana in 1960, cand in zona nu era dezvoltata industria, am prins o farama cand oamenii din sat purtau costume nationale si opinci. Prin adunarea multor obiecte, gasite mai ales la casele batranesti, am amenajat casa in «Colectia etnografica Aristita si Ghita Teaca». Eu restaurez obiecte din lemn, iar sotia mea, Aristita, se ocupa de cusaturile populare”. Teaca a prezentat obiectele etnografice expuse, dar si povestea unei fotografii realizate in 1919, la Budapesta. Tinerii au intalnit printre exponate si „stramosul” cuptorului cu microunde – „ciurul”, dar si un leagan pentru copii, care se gasea doar la familiile mai instarite. Profesoara Gabriela Garmacea: „Este o expozitie in care am vrut sa demonstram elevilor ca exista si alte valori decat cele materiale. Dorim ca ei sa se indrepte spre ideea de a conserva, de a restaura si pastra obiectele, pentru a fi transmise mai departe, generatiilor viitoare”. Ioan Vasiliu, directorul Muzeului Municipal de Istorie Onesti a evidentiat ca expozitia „reuseste sa puna in valoare si patrimoniul imaterial (ceea ce au realizat creatorii populari), dar si cautatorii. Este cel mai mare pacat sa dispara acest patrimoniu din lipsa de educatie sau de interes”. Recent, muzeul onestean a gazduit, in colaborare cu cercul de istorie „Noi si Europa”, coordonat de profesorul Gheorghe Stirbat de la Colegiul National „D. Cantemir”, un simpozion dedicat zilei de 1 Decembrie, in cadrul caruia elevii au prezentat referate si comunicari despre infaptuirea Unirii Transilvaniei, a Basarabiei si a Bucovinei cu Romania, ei evocand si personalitatile care au contribuit la realizarea actului istoric din 1918.
Ion Moraru
