Rezonante si impliniri la “Obarsia Mioritei” (II)
Mare si fastuoasa a fost primirea oaspetilor participanti la cea de-a II a editie a Simpozionului “Obarsia Mioritei” pe meleagurile Casinului, in miezul lunii august! Sosirea acestora a avut loc intr-o coloana lunga de autoturisme iar in centrul comunei Casin ei au fost intampinati de catre primarul acestei comune, Daniel Soroiu, de viceprimar Gabriela Cojocea Flintoaca si de numerosi cetateni ai localitatii, in costume populare traditionale , alaturi fiind si un grup de calareti. La Simpozionul national pe tema “Remitizarea Mioritei”, ce s-a desfasurat la Caminul Cultural Casin, au participat personalitati ale vietii culturale si stiintifice din mai multe zone ale tarii si din Republica Moldova precum si invitati din comunele argesene Rucar si Dragoslavele . Simpozionul a fost moderat de catre profesorul universitar bacauan Vasile George Puiu dar cuvantul de intampinare al celor prezenti la acest eveniment a fost rostit de primarul comunei Casin, Daniel Soroiu. “Bine ati venit acasa, frati din Basarabia! “ – a declarat edilul – sef al Casinului mentionand ca pentru el “exista Basarabia care nu s-a reunit cu Romania! Ma misca tot ce inseamna romanism!” Constantin Tudose, ”artizanul” acestui simpozion, a marturisit ca a avut sansa de a participa la “Colocviul Cucuteni 5000 Redivivus” iar “Obarsia Mioritei” este un eveniment “intru perenizarea sufletului romanesc”. El a amintit cat de frumos a vorbit in urma cu un an reputatul scriitor Nicolae Dabija, participant activ la acest eveniment, cand s-a aflat “in framantatii munti ai Vrancei”. Constantin Tudose a mai declarat:”Despre Poiana Intarcatoarea, de la Scutaru, prozatorul Mihail Sadoveanu spunea ca este «un loc de unde nu ar mai pleca». Aici, pe valea Casinului iile au «chirusti» si sunt realizate «cu rauri» ca modele… Ne-am unit cu comuna megiesa – Manastirea Casin si iata ca manifestarea «Obarsia Mioritei» are o amploare mai mare, ce a depasit asteptarile!” Moderatorul acestui simpozion, prof. univ. Vasile George Puiu a mentionat:”Am convingerea ca aici se rescrie o pagina de istorie! Factori incompetenti si iresponsabili au transformat «demitizarea Mioritei» in intamplari mioritice … Acum 11 ani s-a comemorat Cultura Cucuteni – 5000 de ani, atunci fiind o manifestare la care au participat profesorii universitari Lorin Cantemir, basarabenii Valeriu Dulgheru, Valeriu Dorogan (de la Universitatea Tehnica a Moldovei)… Vectorul este un simbol ce reprezinta o anume marime fizica. Si in societate sunt «vectori culturali» si avem aici pe Victor Munteanu, de la Directia de Cultura Bacau, care realizeaza «o coagulare a fortelor literaturii» prin Festivalul «Avangarda XXII», pe prof. univ. Ioan Danila – omul «ce da ora exacta in filologie», mereu cu o exprimare veridica. Sunt prezenti prof. univ. Constantin Parascan, conf. dr. Ecaterina Cretu, acad. Ioan Bostan, aflat in fruntea unei delegatii de 20 de basarabeni. Cum Cultura Cucuteni este un areal cuprins intre Kiev – Muntii Carpati si Nistru si este un simbol care ne uneste, Casinul este pe podul simbolic al Unirii! Cultura noastra nu va pieri, se leaga o fratietate intre noi si se contureaza dragostea de neam si de tara, intr-o tinuta decenta”. Conf. univ. Ecaterina Cretu a mentionat:” Dincolo de cuvinte, tacerea si ceea ce am vazut are valoarea fiecararui lucru. «Descinderea» la Masa lui Voda si la Fantana lui Ferdinand Intregitorul mi-a adus emotia versurilor lui Lucian Blaga «sapa frate, sapa, sapa / pana dai de stele-n apa!» Am remarcat si Monumentul «Obarsia Mioritei» si apreciez atasamentul pentru tot ceea ce intreprindeti!” Vorbind despre fluier (“caruia i se atribuie proprietati magice si i se alatura o sacralitate”), distinsa conferentiara universitara bacauana a afirmat:”Ciobanul isi doreste ca viata sa sa fie spre fericire si spre cunoastere. Daca «Miorita» a trecut mult dincolo de Prut si de Dunare, acest lucru se datoreaza si fluierului!” Dr. Vilica Munteanu, fost Sef Serviciu al Directiei Judetene Bacau a Arhivelor Nationale, autor a numeroase eseuri de investigatie documentara, a tinut un discurs care a bucurat mult pe cei prezenti. “M-am incetatenit in Casin, unde se afla cea mai inchegata comunitate de munteni din Moldova! La Balca (in com. Cotofanesti) gasim multe cuvinte din graiul casunenilor iar «munteni» se mai afla si la Glavanesti, Ivesti (o localitate aflata intre Podu Turcului si Barlad). In Casin «s-a descoperit o comoara» , pe care toti o vedeau dar nimeni nu o baga in seama – portile de lemn! Fiind martor la evolutia in tipografie a cartii lui Constantin Tudose «Portile de lemn ale satului, Portile sufletului» si la un drum spre Izvorul Muresului, am aratat aceasta carte prof. dr. Constantin Secara. Domnia sa a ramas foarte impresionat de aceasta carte prezentand-o cunoscutului etnograf Ion Ghinoiu. In volumul mentionat este un intreg univers in ceea ce inseamna poarta de lemn din Casin, ce are si alte repere care trebuie puse in valoare. In transhumanta oierii au adus cu ei obiceiuri, astfel ca «Miorita» era cu ei inainte de a se naste balada! Numai cine o vede in toata splendoarea ei, pe valea Casinului, poate sa inteleaga de ce au ales acesti oameni sa se aseze aici si sa faca din localitate una etalon! Este un merit al casunenilor «felul de a-si arata falosenia», de a-si pune in valoare mostenirea trecutului! Tare m-as bucura daca s-ar putea intampla asemenea activitati si in alte sate!”
Cand toate lucrurile-si dau mana…
Cand toate lucrurile-si dau mana…
Un cuvant emotionant a rostit prof. univ. dr. Valeriu Dorogan, prorector la Universitatea Tehnica a Republicii Moldova, care a mentionat: ”Multumesc ca suntem alaturi de dumneavoastra! Noi ne-am gasit unii pe altii! Am construit porti, poteci, poduri dar Prutul a ramas intre noi! Suntem putini, inca putini si mai avem mult de luptat pentru idealul nostru de unire…De ce «Miorita» (balada ce a fost culeasa de basarabeanul Alecu Russo), nu ar fi «Coloana Infinita» a poporului nostru?” Cu o mica interventie in acest simpozion s-a inscris deputatul bacauan Ionel Palar, care a declarat: ”Rolul meu aici este de a asculta! Avem Berzuntiul, cu portile de lemn si cu jugurile pe care sunt incrustate motive populare. Taranul a fost intelept sa scoata aceste nestemate. Este «o boala» a spiritului romanesc sa promovam spiritul romanesc! Trebuie sa traim si in realitate, ca acel rau- Prutul, sa nu ne mai desparta. Dincolo de «podurile de flori» exista luate decizii si e una ce deja da in prostie – a incerca sa dovedim ca suntem frati! Sa integram economic Romania cu Basarabia, este un mare privilegiu!” Parintele Gheorghe Carstina din Dragoslavele (jud. Arges), “a rasfoit” pentru participantii la acest simpozion cateva pagini din trecutul meleagurilor argesene, mentionand ca “Rucarul este «o minune a istoriei». De aici, dupa anul 1600 muntenii au plecat in bejenie!” El a vorbit si de Monumentul “Crucea Dezrobirii” , care se afla la Dragoslavele si ilustreaza in timp convingerea oamenilor locului: ”Noi ne-am nascut, am trait si am murit liberi!” Venind din aceeasi zona a meleagurilor argesene prof. Vlad Nicolae, presedinte al Cenaclului Literar “Mihai Lungeanu” din Rucar a vorbit despre remitologizarea “Mioritei” considerand ca acest fapt presupune “trecerea intr-un alt nivel de constiinta, ce inseamna si schimbarea definitiva si irevocabila de la mentalitate si tragism la bucurie, optimism, renastere si viata. Remitologizarea «Mioritei» ne va scapa de un fel de apasare nationala, ce ne ajuta sa fim un pic pesimisti”. In cuvantul sau prof.univ.dr. Ioan Danila a evidentiat faptul ca “cercetatorul Adrian Fochi a realizat Antologia Miorita, ce cuprinde 1004 variante ale acestei balade. Cercetatorul de la Sibiu a numarat peste 700 de variante in care este un adevar si anume ca «nu suntem niste fatalisti», nu suntem niste oameni care ne vrem raul!” Reputatul profesor universitar bacauan Ioan Danila “a atins” si lucrurile care dor foarte mult:”Balada «Miorita» este emblematica pentru noi dar din pacate, in scoala romaneasca aceasta nu se mai preda! Poate ca ar trebui sa facem noi un demers colectiv pentru ca aceasta balada sa revina in manualele scolare!” Faptul ca sufletul romanului este cuprins de credinta care ne lumineaza fiecare clipa a fost reliefat in chipul cel mai fericit in interventia de la acest simpozion a lui Victor Munteanu. “Imediat, dupa caderea comunismului, s-a intors in tara prozatorul Nicolae Breban si preluind revista «Contemporanul» a pornit o polemica avand in vedere «ciobanul ortoman» din balada «Miorita». Esential este faptul ca nimeni nu s-a intrebat si nu a observat ca acest «cioban ortoman» era foarte simplu! Mantuitorului, Fiul lui Dumnezeu, ii era asa greu sa scape de cei care l-au rastignit pe cruce? Aceasta jertfa cand iti este incredintata arata ca daca ai continuitate, ai vesnicie!”, a declarat Victor Munteanu care a reinnoit ideea ca organizatorii acestei manifestari de la Casin sa faca toate demersurile la Directia Judeteana de Cultura si la Complexul Muzeal Judetean Bacau pentru ca monumentul in lemn «Obarsia Mioritei» sa fie declarat monument istoric. Doctorul Adrian Boros ca “reprezentant al baciului ungurean” a mentionat cateva lucruri din istoria ultimelor veacuri ale satului Bretcu , ce in anul 1940 a cazut prada Diktatului de la Viena. Prof. univ. Constantin Parascan (mare iubitor al meleagurilor Casinului, care in urma cu un an a deschis “dintr-o datorie pentru stramosi” – Muzeul Razesului Gazar de pe valea Tazlaului Sarat in satul Prajesti – comuna Magiresti), a cucerit efectiv participantii la acest simpozion. El a prezentat deopotriva date ale primului recensamant din Moldova, cuvinte ce s-au pastrat de la daci dar si … intamplari cu Ion Creanga, cel care “nu termina sa se ridice de la o masa pentru a se pune la alta… ingaduindu-se cu placintele si «batjocorind» sarmalele cu smantana!” Prof. univ. dr. Ioan Opris a constatat ca “simpozionul – eveniment de la Casin este o intalnire de suflet, cu multe idei fata de modalitatea de a scoate la lumina cultura!”
Sunt de remarcat si momentele culturale ce au insotit desfasurarea acestui simpozion, care se constituie intr-un eveniment deosebit al Vaii Casinului. Daca mai intai ne-a vibrat strunele sufletului interpretul de muzica folk Marius Mircea Zgherea cantand versurile lui Nicolae Dabija “De la noi pana la voi / Ca de-aici si pan’la Luna / Cad zapezi si pica bruma / Ca sa nu fim impreuna”, spre sfarsitul simpozionului a sustinut un scurt recital cunoscutul interpret bacauan Anton Achitei. Cu glas duios si cu o profunda traire artistica Anton Achitei ne-a amintit de marele violonist Ion Dragoi. Umbra sa salasuie privirii induiosate cand auzi pe Anton Achitei (ce este si un neintrecut “fauritor de versuri”) cantand “Curge Bistrita la vale / Si zice cu suparare / Eu pe-aicea cand treceam / Multe cantece auzeam / Si Siretul in cea parte / Numai de maluri se bate. /…/ Sta arcusul singurel / Cu vioara langa el / Si-asteapta surasul tau /Ai lasat taina viorii / Cum vine lumina, zorii / Te-om purta in suflet la noi / Ca o floare din zavoi / Numai unul a fost DRAGOI!” Maestrul Anton Achitei a interpretat si o romanta din lumea satului, ce a facut ca totul sa freamate a armonie si a mare bucurie – ce se puteau vedea in privirea tuturor – astfel ca lui Constantin Tudose, “sufletul” acestei manifestari nu i-a ramas decat sa transmita oaspetilor cel mai graitor mesaj al “Obarsiei Mioritei” – “Multumim ca ne-ati cinstit satul si valea!” El a mai mentionat ca prin toate aceste actiuni “s-au refacut legaturile firesti in cadrul aceluiasi spatiu de transhumanta “ iar simpozionul de la Casin este inscris ca cea de-a treia sectiune a Colocviului International “Cucuteni 5000, Redivivus” . De asemenea, Constantin Tudose (langa care a fost mereu familia sa iubita, din care fac parte si doua fetite gemene!) a multumit autoritatilor locale ale Casinului, lui Mihai Fudulache si fratelui sau, inginerul Gheorghe Tudose, care au sprijinit desfasurarea acestei manifestari, devenita “o emblema” a Vaii Casinului. 
“Ce noroc sa fii roman!”
Daca vorbele raman nepieritoare, fiind scrise prin aceste slove iar frumusetea este una mereu trecatoare, bucuria unor clipe este pastrata pentru totdeauna in sufletele ravasite de griji, nelinisti si de departari… Asa au fost momentele in care “pe ulita satului” gospodarii Casinului si- au deschis larg portile, “puzderie” de oaspeti minunandu-se de frumusetile nerostite din “batatura” lor, ce sunt si greu de descris in cuvinte! “Imi face o deosebita placere sa vad in acest sat un spirit creator! Ulita pe care am vazut-o este de mare reprezentativitate si nazuiesc ca in acest sat sunt si alte ulite asisderea! Cu o ospitalitate la care ne-au lacrimat ochii, ce ne-a dat imboldul sa sprijinim acest sat! Casinul merita sa stea intre cele mai fruntase sate din Romania iar dumneavoastra, cei care insufletiti aceasta comunitate, va doresc multa sanatate, mult bine si noroc!” – acestea au fost cuvintele prof. univ. dr. Ioan Opris, pe care le-a rostit dupa vizita de pe o ulita traditionala a Casinului. Este de admirat lucrul ca la aceasta vizita au participat si autoritatile locale ale comunei (primarul Daniel Soroiu si viceprimar Gabriela Cojocea Flintoaca) iar casunenii au deschis cu si mai mare bucurie portile de lemn, toata ulita pana in strada principala fiind cuprinsa de aceasta emulatie. La fiecare din aceste popasuri neostoind a da amanunte despre elementele arhitectonice ale fiecarei case vizitate Constantin Tudose a aratat tuturor ce “bogatii de suflet” are comuna Casin! Daca la familia Adrian si Gabriela Boghici oaspetii (participanti la “Obarsia Mioritei”), au vazut un mic muzeu cu obiecte etnografice autentice, stranse cu multa osardie, la familia Lica si Mihaela Oproiu (unde erau bunicii, rudele si oameni “floarea satului” ), cu totii s-au bucurat de frumusetea “astrala” a unei porti de lemn, mestesugite cu multa rabdare. Nimeni nu se mai lasa dus de sub umbra gospodariilor cu prispa ale casunenilor (cu casa mare, grajd, sopru) , cuprinse de mladitele vitei de vie incarcate cu struguri grei dar nici de bucuria de a se afla in mijlocul armoniei ce vine din vechime, in randul acestor gospodari! “Privirea a fost furata” si de frumusetea paradei carutelor cu coviltir, care a avut loc in centrul comunei Casin, unde primarul acestei localitati a urat consatenilor sai “sa fiti casuneni adevarati! Va promitem ca si in anii viitori vor fi asemenea evenimente!” Momentele acestea au fost cu adevarat sublime, in centrul satului s-a intins hora mare iar oaspetii din Basarabia, poate cu toata “durerea innabusita “ in adancul sufletului, ca Prutul inca desparte “frate de frate”, au marturisit: “de fiecare data cand trecem Prutul sorbim o gura de apa, sa fie mai putina! Este ceva sacru aici! Nimic mai sacru decat cultura, memoria unui neam!” Si de la aceasta “inaltime a momentului” a rasunat un cantec la fel de sublim, interpretat de folk-istul Marcel Mircea Zgherea, un “Tudor Gheorghe” al Basarabiei: ”De ce-ai avea pe lume o casa / Un cer sa nu ai peste ea! / De ce-ai avea un cer de stele / O patrie de n-ai avea! / Si casa ta de ce-ar fi mare? / Pe masa flori de n-ai avea!” La unison, au fost cantata si melodia cu versurile marelui poet Grigore Vieru “Ce noroc sa fii roman, intr-o lacrima cereasca”, pentru ca tot asa, din toata inima sa rasune indemnul “Sa ne traiasca neamul! / Unirea se face in cuget si-n simtire!”
Ion Moraru
Foto: Claudiu Victor Gheorghiu
