Lansat cu fast in judetul Bacau, la Blagesti, in 2008, de insusi premierul Calin Popescu Tariceanu, Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR 2007 – 2013) e la un pas de a se trage linie sub el. La Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP Bacau) au fost depuse, intre 2008 si 2012, 2378 proiecte. 1264, cu o valoare totala eligibila de 138 925 547 euro, au fost acceptate la finantare. Banii s-au cheltuit pentru agricultura si dezvoltare rurala. Micii fermieri au putut sa-si achizitioneze stropitoare mecanice, fermierii cu greutate s-au dus la combine de 200 000 euro, silozuri de cereale si depozite cu atmosfera modificata controlat, iar primariile ale caror proiecte au trecut de selectia institutiilor de stat au dus satele mai aproape de urban prin drumuri si camine culturale modernizate, apa si canalizare.
PNDR 2007 – 2013 i-au fost alocate zece miliarde euro; opt miliarde, bani de la Uniunea Europeana, doua de la bugetul de stat, bani care „cheltuiti cu cap vor contribui masiv la dezvoltarea satului romanesc”, declara prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu in 2008, in Blagesti, judetul Bacau. „Din pacate absorbtia este destul de anemica in comparatie cu posibilitatile pe care le-am avut noi, Romania, implicit judetul Bacau, sa le accesam. Suma nu e totusi deloc neglijabila si o sa regasiti pe ogoarele judetului modernizari in ceea ce priveste mecanizarea agriculturii, depozite de fructe de ultima generatie, complexe zootehnice mai putin, dar sunt care au indraznit, o sa gasiti si spatii de depozitare a cerealelor, ce-i drept insuficiente, dar este un inceput”, a declarat pentru Onesti Expres presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, Laurentiu Baciu cu privire la valoarea proiectelor acceptate la finantare in perioada 2008 – 2012. „Partea proasta – orice realizare are o parte proasta – este ca birocratia e la ea acasa, e in floare, se dezvolta pe zi ce trece si asta nu duce la nimic altceva decat la impsobilitatea de a accesa aceste fonduri, sau la accesarea lor din ce in ce mai greoaie. In acest domeniu nu lucreaza numai profesori universitari, ca sa aiba „n” cunostinte, si multora le e greu sa dezvolte o afacere cu fonduri europene. Chiar daca la nivel de Guvern s-a discutat despre simplificarea metodologiei, nu s-a facut mai nimic. Pe propria piele am tras-o. Nu numai ca nu s-a simplificat nimic, dar parca e din ce in ce mai dificil”, a continuat Baciu.
Pentru „Modernizarea si dezvoltarea satelor” au primit unda verde la finantare 17 proiecte in valoare de 41 682 287 euro, pentru „Cresterea valorii adaugate la produsele agricole si forestiere” au fost acceptate 5 in valoare de 8 426 451 euro. 34 proiecte in valoare de aproape 10 000 000 euro au fost contractate pentru „Modernizarea explotatiilor agricole”, iar proiecte in valoare de 30 869 484 euro au fost acceptate la finantare pentru „Instalarea tinerilor fermieri”, „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”, „Dezvoltarea de micro-intreprinderi in mediul rural”, „Incurajarea activitatilor turistice” si „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii”.
„N-as putea spune ca suntem intru totul multumiti. Totusi, odata cu trecerea timpului potentialii beneficiari au inceput sa arate mai mult interes pentru fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeana. Va dau exemplu masura 112 – Instalarea tinerilor femieri, despre care am mai vorbit: daca in 2008 a fost un singur proiect, in 2012 au fost depuse in jur de 150 proiecte depuse. Speram ca in perioada 2014 – 2020 interesul lor sa creasca si mai mult”, a declarat pentru Onesti Expres directorul OJPDRP Bacau, Andrei Seto care spune ca in perioada 2007 – 2013 greutatile au venit si din lipsa cofinantarii. „Trecem de ceva timp printr-o perioada de criza. Bancile ar trebui sa fie un pic mai deschise. Neavand scrisorile de confort prin care ei sa-si justifice cofinantarea de care au nevoie, pentru care au primit deja finantare, ei nu pot duce acel proiect si de multe ori renunta. Daca bancile ar fi un pic mai deschise, pentru ca ele practic ruleaza niste bani prin intermediul acestor beneficiari ai fondurilor europene, fermierii sunt purtatori de dobanda. Am inteles ca in exercitiul bugetar 2014 – 2020 se vor negocia niste acorduri cu vreo patru cinci banci, care sa fie mai flexibile la relatia cu fermierii.”
Tot pentru perioada 2014 – 2020 „in primul rand ar trebui sa se porneasca de la o lista a prioritatilor in agricultura, si banii care sunt – multi, putini – sa se investeasca acolo unde trebuie, sa creasca repede plusvaloarea. Nu faci un produs daca nu se cauta pe piata, sa ai un produs care se cauta mai greu, dar e banos. Nu asa trebuie gandit. In al doilea rand, cred ca pentru micii fermieri ar trebui facute niste proiecte pilot, care sa le fie inmanate, si acele proiecte care s-au demonstrat viabile sa fie baza acelor ferme familiale despre care, mai nou, vorbesc cei de la Ministerul Agriculturii”, e de parere omul de afaceri Laurentiu Baciu.
Teodora Ciuraru
