Onestiul, experiment pe cobai umani

Onestiul a ajuns un breloc pe care si-l mai leaga de buzunar niste baieti. Intr-un fel de alba-neagra cu bugetul local, „uite banii, nu sunt banii, unde-s banii, uite banii etc.”, scamatorii sefi au mai facut niste pomeni pentru bogatii partidului, din ceea ce nu prisosea somerului si pensionarului. Ca in regimurile totalitare, unde cativa banditi iau de la cei 90% saraci pentru cei 1% bogati, si in Onesti, picatura cu picatura, bugetul local e stors de vlaga pentru ca bogatii sa nu renunte la vacantele in Bali din cauza distractiei pe care vor s-o aiba pe Trotus.

Cifra de afaceri a celor care au participat la raliul care a blocat Onestiul trece probabil de 100 milioane euro, iar sponsorii care si-au pus sigla bat si miliardul de euro. Daca vor, cumpara Onestiul cu tot cu cimitirul petrochimic si le mai ramane de inca un raliu. Baietii astia nu s-au putut abtine, cu complicitatea de vierme parazit a autoritatilor locale, sa puna laba pe putina carne macra, sugand din taxele si impozitele pensionarilor din blocul K, de exemplu.

Pentru ei, asta e o forma de distractie. Se numeste exterminarea psihica si vlaguirea fizica, prin infometare, a poporului oricum subnutrit. Sa ne distram, luandu-le ultimii banuti celor care nu-i au. Nu stiu daca-l au ca idol pe Hitler sau pe Stalin, dar determinarea cu care paraziteaza bugetul tuturor pentru buzunarul catorva se face cu metoda. Principiul pe care merg e „veniti cu ideile voastre, plecati cu ale noastre”, iar si iar. Platesc persoane, ofera functii, angajarile devin mita pentru inrolari (avem nevoie si de X, ne trebuie la numar), vlaguiesc caracterele care mai fac un efort, tocesc constiintele. Infometati la propriu si cu creierii facuti terci de atatea dusuri cu stupefiante electorale, oamenii renunta sa mai lupte. Copiii le sunt oricum plecati, nu mai au decat perspectiva sicriului, pentru ca e incert si cimitirul.

Banii au plecat din buzunarul pensionarilor in buzunarul milionarilor care au fost la raliu cu o solidaritate de haita intre autoritati si bogati. Ce sentimente, ce intelegere, ce „puneti-va in locul nostru”! Experimentam pe vii asa cum firma la care lucreaza pilotul de partid caruia i s-a inchinat raliul experimenteaza pe cobai umani. Nu in tara de origine, la bogati, ci in Lumea a treia, la noi. Acolo nu si-ar permite, aici oamenii inghit orice rahat li se cere, daca mai primesc un colt de paine. Sigur, mai e o speranta in Justitie, dar daca n-a facut nimic in Onesti in 25 ani, sperantele-s de doi lei. Mai ales ca ne-a servit pe post de mari corupti ai Onestiului niste amarati de politisti prinsi cu 300 lei. De parca ei ar fi facut dedicatii vizibile si fara sa te deplasezi din Mihai Eminescu nr. 2, de parca ei ar fi ras petrochimia, de parca ei ar fi facut afaceri cu Primaria.

In timpul asta, ca ultima gaina fripturista, masina vicelui, alimentata din combustibilul Primariei, acompania scena Raliului din Bacau pe la ora 10.00, in zi de lucru. Mars, ma!