Din ce legi ti s-au dat intrebarile pentru post, fato?

Cu siguranta, la concursul pentru ocuparea functiei de manager al Spitalului Municipal Onesti, Oanei Secara nu i s-au dat intrebari din toate legile pe care ar fi trebuit sa le stie. Inca nu stim daca una dintre intrebarile concursului a fost „va cheama Secara si sunteti, mai pe departe, ruda cu primarul Neghina?”, asta ar fi un criteriu imbatabil de departajare, nu-s multi care sa raspunda cu „da”. Oana Secara nu a primit insa intrebari izvorate din Legea 544 / 2003 a liberului acces la informatiile de interes public, pe care ar fi trebuit sa o stie, pentru ca, daca le-ar fi primit, ar fi picat mai ceva ca seful ei BAC-ul.

Poate ca a fost intrebata daca la evenimentele de PR ale Spitalului ii va avea de-a stanga si de-a dreapta pe Laurentiu Neghina, Valerian Vreme si Nicolae Gnatiuc. Daca raspunsul era „da”, atunci Secara a stiut cum sa raspunda. La criteriul asta a stat bine. Ar fi de plans insa ca, fie si in Onesti, unde nimic din gama asta nu te mira, halul asta de pilosenie sa puna directori.

Avand multe subiecte in pregatire, unele necesitand luni de documentare, in acest numar i-a venit randul unui subiect cu spitalul. Unde, dupa cum puteti constata, e nevoie de zece oameni pentru a schimba o teava si, cel putin asta intelegem noi, se stie dinainte cu multe luni ce lucrari vor aparea si cine le va face. Ocupat cu fotbalul (mereu a fost mai important in tara asta fotbalul decat Spitalul!), pedelistul Stefan Martin, presedinte al Consiliului de Administratie la Spital, habar n-are ce se intampla in batatura lui. Iar daca are habar si nu face nimic, inseamna ca-i convine. Si-au gasit fraierul de serviciu, caruia i-au aruncat o ciosvarta ca sa-nchida ochii. Cetean de la Termon e Martin de la Spital. Amandoi cu niste nevoi pe care sa le satisfaca cei care impart banul public, amandoi parand ca au habar de ce pastoresc, neavand de fapt nicio putere de decizie, dar lancezind acolo, ca da bine la CV si la buzunar.

La spital, desi nu era nicio licitatie in derulare, un nene stia ca va avea „de lucru” multe luni. „La a treia mana”, ceea ce inseamna ca doua randuri de comisioane si-au gasit buzunarele, pana sa se ajunga la executantul final. Managerul Secara nu raspunde la intrebari scrise pe tema asta… sau raspunde cum are chef, nu cum prevede legea. Pai ce, ar fi primele lucrari supraevaluate din tara asta? Daca Primaria Onesti atribuie lucrari la o valoare mai mare decat cea estimata (SEAP-ul sta marturie), n-o fi managerul Secara mai prost.

Secara stie ca nu va avea probleme, pentru ca „presa colaboreaza” cu ea. I se trimit materialele si ea decide daca sunt bune sau nu; nu cu aceste cuvinte, dar reiese exact ce spune. Fabulos. Prea ca la tara, vorba reclamei. Bun, e limpede ca cei la care face referire nu-s ziaristi, ci niste lachei de doi lei, dar mirarea ramane. Cand cititi / priviti / ascultati ceva emanat de „presa onesteana”, ganditi-va daca nu si-a dat cineva inainte acordul, din afara redactiilor. Un manager de institutie subliniaza ca asta e practica. Atunci cand decizia cu privire la ce apare in presa se ia in vreun cabinet parlamentar sau in vreo institutie de stat, e o certitudine ca cei pe care i-ati ales si ii platiti va privesc ca pe niste popandai.