Pretul apei ridica pulsul judetului! Mai multe Consilii Locale au avut pe ordinea de zi discutii legate de aprobarea tarifului unic pentru metrul cub de apa potabila si serviciile de canalizare. Ca urmare a votului negativ dat de Targu Ocna, alaturi de alte sase Consilii Locale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) poate refuza la plata cererea de prefinantare a Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB), inaintata pe 22 februarie. Alesii locali se simt inghesuiti de CRAB si manevrati in functie de interese care nu-s ale lor. Stefan Silochi, primarul orasului Targu Ocna, a decis sa se retraga din cadrul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB). „Noi nu avem nici un drept in fata Bacaului si a Companiei. Daca intrebati populatia din oras despre calitatea serviciilor oferite de CRAB, o sa vedeti ca 9,99 din 10 o sa va spuna ca mai rau nu se poate,” a subliniat Costache Nutu, consilier local PSD, in cadrul sedintei legislativului targocnean, in fata reprezentantilor CRAB, veniti sa ofere raspunsuri si explicatii.
Majorarea pretului apei si serviciilor de canalizare, prin stabilirea tarifului unic la nivelul CRAB, respectiv 6,62 lei/m.c., a generat de la inceputul anului discutii contradictorii, aruncandu-se cu acuze de o parte si de alta. Conducerea CRAB ii ameninta pe alesii locali ca trebuie sa aprobe tariful unic, altfel se vor face vinovati de pierderea fondurilor de la BERD. „Avem o cerere depusa in 22 februarie. Exista riscul ca urmare a faptului ca dumneavoastra, alaturi de alte 6 UAT-uri, n-ati aprobat pretul, sa ne refuze cererea de prefinantare pentru lucrarile Companiei. BERD ne intoarce aplicatia de plata, nu ne primim banii pentru plata constructorului decat in momentul in care aceasta conditionalitate va fi indeplinita. Acestea sunt riscurile pe care le prezinta proiectul. O mare parte din proiect este pentru orasul Targu Ocna, dar aceste investitii sunt de durata, nu se observa imediat,” explica Adriana Ivasciuc, director economic CRAB.
Mai mult, „normele prevad faptul ca, in cazul in care Consiliul Local nu aproba tariful pe care urmeaza sa-l suporte consumatorii, va trebui ca diferenta sa o suporte unitatea administrativ teritoriala,” arata Petre Haineala, director adjunct CRAB. „Cei de la BERD ne-au cerut sa realizam un tarif unic. Tariful nostru este unul de consecinta, nu este unul de profit. Structura pretului este foarte simpla. Avem contravaloarea apei, a energiei si a salariilor. Noi nu avem salarii foarte mari. Chiar si salariul minim pe economie a influentat pretul apei. Ponderea celorlalte elemente este redusa. Ca sa obtinem aceasta finantare, ne-am obligat ca in decursul a trei ani sa aprobam un tarif unic. Tariful unic este pornit din principiul solidaritatii.”
Alesii locali se simt „manevrati”
In fata acestor solicitari urgente si cu un caracter obligatoriu inaintate de CRAB, primarii si consilierii locali ai localitatilor membre in ADIB se simt „manevrati” si presati sa aprobe tariful unui serviciu care inca nu si-a convins, prin calitatea oferita, beneficiarii. Distribuirea puterii de decizie in cadrul ADIB este considerata injusta, in raport cu revendicarile Companiei de Apa. „Noi nu avem nici un drept in fata Bacaului si a Companiei. ADIB, pentru mine, este o totala dezamagire. S-a facut precum ADIS, la foc automat,” apreciaza Costache Nutu, CL Targu Ocna. „Ne-au chemat, ne-au prezentat tot felul de documente si ne-am trezit la un moment dat ca, de fapt, noi nu reprezentam pe nimeni, iar sedintele la care participam, in calitate de viceprimar la vremea acea, nu tineau mai mult de 5 minute. Este total sfidator la adresa celorlalti membri din ADIB ca, in baza celor 51%, pe care ii detine, municipiul Bacau sa ia niste decizii pentru tot judetul. Noi nu avem nici un drept acolo.” Din acelasi motiv, primarul Stefan Silochi, a refuzat sa mai reprezinte orasului Targu Ocna in cadrul ADIB. „M-am retras din ADIB si voi face acelasi lucru si in cazul ADIS. Nu este corect ce se intampla.”
Consilierii targocneni s-au plans reprezentantilor CRAB si de neajunsurile raporturilor dintre Primarie si operator. Targu Ocna plateste in mod nejustificat chiria pentru terenul pe care se afla statia de apa din cartierul Valcele, obiectiv preluat si gestionat de Companie. In plus, CRAB solicita in instanta 2,2 milioane de lei, considerate debite, adica 27% din bugetul anual al orasului. „Apoi s-au facut acele investitii in reteaua de apa si canalizare, care daca ar fi preluate si inglobate in sistemul CRAB, ar reduce din pierderile de 72%. Nu am fost sprijiniti in vederea realizarii bransamentelor,” reclama Costache Nutu. In ianuarie, CRAB a introdus in retea 130.000 m.c. de apa si a facturat 36.000 m.c..
In replica, Adriana Ivasciuc, directorul economic al CRAB, arata ca „de la inceput nu s-a pornit corect. Atunci au fuzionat doar Apaserv si RAGC. Acolo au fost intrunite toate activele si pasivele celor doua firme. In cazul altor operatori, CRAB a preluat doar retelele, nu si activul si pasivul. Din acest motiv, compania locala a ramas cu acele debite. Juristii care au stat la masa negocierilor atunci trebuia sa stipuleze fuzionarea tuturor operatorilor de apa. Cat priveste statia de la Valcele, cand am semnat contractul nimeni nu ne-a spus ca acest rezervor este pe domeniu privat. Nimeni! Si stiti foarte bine ca noi nu putem face investitii pe domeniu privat.”
Tariful era stabilit inca din 2010
In 2011, dupa fuziunea celor doi operatori pe apa si canalizare, RAGC si Apaserv, s-a facut primul pas spre unificarea tarifului la nivelul noului operator regional CRAB. Urmatoarele etape spre tariful unic au fost bifate in 2013, respectiv ianuarie 2014. Acest tarif ar trebui sa asigure veniturile necesare CRAB pentru a putea sa ramburseze creditul de 10,2 milioane euro, credit luat pentru cofinantarea proiectelor pe apa si canalizare din orasele Moinesti, Buhusi, Darmanesti, Targu Ocna si Bacau. Evolutia tarifului a fost stabilita in politica tarifara la momentul fuziunii.
„Perioada de rambursare a creditului este de 4 ani. Noi credem ca reusim sa adunam suficiente resurse ca sa putem sa facem investitiile, pentru ca Guvernul ne-a dat urmatoarele facilitati: atat profitul, daca se realizeaza, cat si banii care sunt surplusul peste costurile noastre, atat impozitul pe profit, se reintorc intr-un fond de dezvoltare care se utilizeaza pentru rambursarea creditului, iar cu surplusul se realizeaza numai investitii pe retele de apa si canalizare. Acest fond este supravegheat si monitorizat de catre Ministerul de Finante, pentru ca orice suma o utilizezi este considerata o sursa publica si trebuie sa aiba destinatia numai pentru retele de apa si canalizare. Consider ca trebuie sa luati in considerarea aceste aspecte,” explica Adriana Ivasciuc.
Marius Munteanu
