Invatamantul de la tara, la pamant. Daca absenteismul a inceput sa mai scada ca urmare a riscului de a se pierde alocatiile si alte forme de ajutor social, nivelul educatiei, in schimb, este slab. Dovada sunt rezultatele la examenul de simulare a Evaluarii Nationale, la clasa a VIII-a. La nivelul judetului, in mediul rural, doar 30,66% dintre cei care s-au prezentat au si promovat. ,,S-au facut deja analizele cu parintii, cu cei care au venit. S-a discutat pe lucrare, pe nota, dar oamenii au spus ca nu pot sa-si ajute copiii pentru ca nici ei nu se pricep,” subliniaza profesor dr. Bogdan Botezatu, Scoala „Alexandru cel Bun” Berzunti. Lipsa de interes a parintilor pentru educatie, saracia, nesupravegherea copiilor, exploatarea lor prin munca sunt doar unele dintre explicatiile care le interzic copiilor de la tara o sansa la educatie.
Simularea examenului de Evaluare Nationala a confirmat, inca o data, nivelul invatamantului din mediul rural. Rezultatele aduna nori negri asupra examenului propriu-zis. 30,66% este promovabilitatea din mediul rural, la nivel de judet. In comuna Dofteana e ceva mai bine – dintre cei 66 candidati, note peste 5 au luat 45,4%. „La matematica au luat 25% peste 5, iar la limba romana rezultatele sunt ceva mai bune, respectiv 61%,” arata Nicoleta Irimia, directoarea Scolii cu clasele I – VIII „Scarlat Longhin” Dofteana.
32% dintre elevii de clasa a VIII-a de la Scoala „Alexandru cel Bun” Berzunti au obtinut note peste 5. „Avem trei clase de a VIII-a. La limba romana, la doamna profesoara Marioara Lupu au promovat 65%. La matematica, 15% au luat peste 5. La clasa profesorului Dan Sandu au promovat 5 din 20 elevi,” detaliaza prof. dr. Bogdan Botezatu.
Inspectoratul Scolar Judetean preconiza rezultatele slabe inregistrate in acest an. „Simularea data in cursul anului trecut a aratat cam aceleasi rezultate ca cele din acest an, slabe. Mobilizarea elevilor de clasa a VIII-a se face cam de acum incolo. Nu a tuturor. Cei 45%, nucleul dur, care a luat peste 5, sunt copii seriosi, care invata cu adevarat de la clasa a V-a si pana-n clasa a VIII-a. Exista, totusi, un procent, probabil intre 25% – 30%, care incep pregatirea pentru examen din aceasta perioada,” explica prof. Camelia Stamate, inspector scolar general adjunct in cadrul ISJ Bacau.
Matematica si speciile literare „este” prea grele
„Sa spunem ca in cazul examenului la matematica putem vorbi despre dificultatea disciplinei pentru majoritatea copiilor. Plus ca nu mai invata. La limba romana este vorba si de pregatirea din timpul orelor. Din pacate, sunt situatii in care copiii de clasa a VIII-a nu stiu cum sa argumenteze ca o anumita opera face parte dintr-o specie literara. Trebuie sa stie exact genul liric, genul epic… lucruri elementare,” declara prof. dr. Bogdan Botezatu, Scoala „Alexandru cel Bun” Berzunti.
Ca si in cazul simularii examenului de Bacalaureat, unul dintre subiectele date la Evaluarea Nationala nu se regaseste in materia parcursa pana la data simularii. „Subiectele de la matematica au fost foarte grele. Unul din subiectele date era din materia neparcursa pana-n momentul respectiv. Un subiect cu piramida. Subiectele au venit de la Bucuresti,” atrage atentia prof. Nicoleta Irimia, Scoala „Scarlat Longhin” Dofteana. 
Sedintele cu parintii… care vin
Conform regulamentului stabilit de Ministerul Educatiei, notele nu au fost trecute in catalog. In schimb, se vor tine sedinte cu parintii in vederea evaluarii situatiei copilului. Gradul de interes manifestat de elevi pentru scoala este direct proportional cu valoarea pe care o acorda parintii educatiei. Asadar nu toti parintii au fost interesati de rezultatele copiilor lor. „S-au facut deja analizele cu parintii, cu cei care au venit. S-a discutat pe lucrare, pe nota, dar oamenii au spus ca nu pot sa-si ajute copiii, pentru ca nu se pricep. Asta a fost argumentul parintilor,” arata prof. dr. Bogdan Botezatu. „Multi s-au plans si de profesori, cum ca nu se fac intelesi la ore… Profesorii fac ore de pregatire si la limba romana si la matematica. Se tin de treaba. Toti sunt calificati cu gradul I, gradul II. Au experienta, au vechime, dar problema, in primul rand, e legata de lipsa de interes a copiilor. Parintii ba sunt plecati in straintate, ba sunt plecati la muncile campului.”
„Nici parintii nu au fost multumiti de aceste rezultate. Aceeasi situatie este la nivel national. Eu cred ca undeva s-a gresit si la nivel national,” considera directoarea Scolii „Scarlat Longhin” Nicoleta Irimia. „As putea invoca, totodata, lipsa de interes a elevilor. Mai mult, copiii nu sunt supravegheati acasa. Foarte multi parinti sunt plecati in strainatate la munca. Avem multi copii in aceasta situatie.”
Absenteismul scolar este primul pas spre abandonul des intalnit in mediul rural. Din cauza saraciei, combinata cu o gandire gresita asupra necesitatii unei educatii temeinice, familia isi impinge copiii spre alte activitati, in detrimentul educatiei. Exploatarea prin munca a copiilor diminueaza accesul la educatie. Unii, de la varste fragede, pleaca in strainatate la parinti sau la rude, pentru a munci, marind astfel numarul semianalfabetilor. „Abandonul masiv la clasele V – VIII este o problema majora. Fenomenul s-a mai redus, ce-i drept, spre 30% de la peste 50% in 2009, 2010. Dar tot mult este,” declara prof.dr. Bogdan Botezatu.
„Absente se inregistreaza inca in numar foarte mare, dar, din datele partiale pe care le avem, a scazut un pic absenteismul. In mediul rural, absenteismul este mult mai mare si o problema serioasa, dar chiar si aici se observa o scadere a acestui fenomen fata de anul trecut. Daca copiii cu parintii acasa lipsesc de la ore, acesta e iarasi un lucru pe care parintii ar trebui sa-l stie. Ei isi pot controla copiii cu mai multa usurinta decat o poate face Inspectoratul Scolar,” spune prof. Camelia Stamate, inspector scolar general adjunct.
Elev in clasa a VIII-a, casatorit si „asezat” la casa lui
Cazurile extreme in privinta absenteismului si abandonului scolar sunt reprezentate de comunitatile de rromi, precum cea din satul Dragomir, comuna Berzunti, unde un elev de clasa a VIII-a s-a casatorit cu o fata de 14 ani si, evident, a lipsit de la simularea examenului Evaluarii Nationale. Cazul ne-a fost adus in atentie de profesorul Bogdan Botezatu: „la clasa a VIII-a de la Scoala din Dragomir, abandonul scolar este in continuare o problema. Sunt 15 inscrisi si doar 6 vin la scoala, iar din cei sase s-au prezentat la examen doar cinci, pentru ca un baiat s-a casatorit. Elev de clasa a VIII-a. El are 16 ani si fata 14 ani. Toti cei cinci care au dat simularea au luat sub cinci. Alti copii se duc la cersit. Casele pe care si le-au construit in sat s-au facut din cersit si cantat pe afara.”
Marius Munteanu
redactie@onestiexpres.ro
