Sarbatoare dubla la Scoala Gimnaziala „Sf. Voievod Stefan cel Mare”: 44 ani de la infiintare si 40 ani de cand functioneaza in actualul sediu, pe bd. Oituz, nr. 7 bis. Odata cu aceasta aniversare, in hronicul institutiei onestene au fost semnate infiintarea Centrului de Cultura, Arta si Spiritualitate „Sf. Voievod Stefan cel Mare” si a Centrului de Zi pentru Copii „Sf. Nicolae”, iar elevii si profesorii de azi le-au inmanat oaspetilor cate un fir de crizantema prins in esarfa tricolora. Sub aceste simboluri au fost impartasite cuvinte de suflet, s-au retrait amintiri, iar clipele s-au rasfirat repede. „Am trait in aceasta toamna evenimente cu o puternica incarcatura emotionala, aniversarea a 40 ani de la infiintarea Scolii nr. 3 fiind unul dintre ele”, a spus profesoara pensionara Aurica Moisii, care a activat intre anii 1972-2004. Moisii: „Am predat Fizica, numita si «regina stiintelor», obiect la care elevii trebuie ca sa aiba niste capacitati si elemente de formare individuala. Am obtinut cu ei rezultate deosebite si marturisesc ca nu puteam reusi acest lucru daca nu ar fi existat o emulatie. Am considerat ca modelul personal e exemplu pentru altii, iar pe elevi i-am format a fi oameni”.
Profesorul pensionar Gheorghe Tartoaca a fost director al institutiei: „Scoala nu consta intr-o cladire pe care o sarbatoresti, ci intr-o suma de persoane, oameni pana la urma. Am venit aici in 1990, dupa «pionieratul» de la Scoala Buciumi si au urmat 21 ani de invatamant, unii in functia de director. N-am tinut la formalitati. Nu ne putem compara rezultatele cu colegiile «Grigore Moisil» si «Dimitrie Cantemir», dar acestea preiau elevii pregatiti de noi. Ne-am aplecat asupra tuturor copiilor si ma bucur ca prin infiintarea Centrului de Zi pentru Copii «Sf. Nicolae» se da o sansa si copiilor saraci”. Venita de la Timisoara, profesoara pensionara Antoneta Nicolae si-a invins emotiile intalnirii: „Amintirile sunt diferite, dar fiecare s-a intors azi cu dragoste, pentru ca aici e viata noastra. Cei care ne privesc din stele stiu ca scoala este pe maini bune, deviza acesteia fiind «azi mai bine decat ieri si maine mai bine decat azi!» Am facut din elevi suflete pline de virtute si «focuri puternice». Demnitatea omului sporeste prin cultura, iar educatia ramane pentru toata viata, in care nu e destul ca sa stii, trebuie si sa aplici.” Profesoara Gabriela Tudorache, fosta eleva aici, acum slujitoare a catedrei la Scoala Gimnaziala „Ghita Mocanu”, si-a cantarit cu grija fiecare cuvant: „Un act de cultura invinge fara sa lase invinsi si cucereste fara sa umileasca. Consider ca profesoratul este un privilegiu in care noi, dascalii, oferim experienta, iar elevii ne elibereaza de plafonare”. Dupa discursurile fostilor elevi, a urmat profesoara Marta Panzaru: „Vom depune munca, pasiune si rabdare si ne vom stradui ca activitatea centrelor nou infiintate sa fie la inaltimea asteptarilor”. Cu 35 ani la catedra in aceasta scoala, profesorul Dumitru Lungu si-a impartasit satisfactiile avute de-a lungul timpului: „Au fost lucruri care i-au bucurat pe toti si, iata, azi vad ingineri, medici, profesori care ne-au fost elevi. Dintre acestia, trei invatatoare sunt colege cu mine si am increderea ca si in viitor se vor ridica de aici elevi la fel de bine pregatiti”. Profesorul Ionel Abaza, directorul scolii, a relevat faptul ca „inaugurarea celor doua noi centre de zi se constituie intr-un eveniment al comunitatii din jurul acestei institutii. Parteneriatele pentru functionarea celor doua centre sunt extrem de valoroase, iar intalnirea dintre generatiile de profesori si elevi la acest jubileu strange alaturi oamenii care sunt «sufletul» scolii”. Pornind de la cugetarea lui Goethe – „nimic nu este mai nepretuit decat valoarea zilei”, profesoara Nadia Vilcu, directoare adjuncta, a mentionat: „Acest lucru il facem noi acum, pretuim valoarea acestei zile si faptul ca ne aflam impreuna oameni ai scolii de ieri, de azi si dintotdeauna. In acest moment este adunata o intreaga istorie a scolii romanesti, o istorie scrisa de oameni simpli, obisnuiti, insa dedicati unei vocatii, aceea de dascal… Scoala noastra implineste varsta deplinei maturitati, la aceasta maturizare contribuind fiecare dintre profesori. Iar intalnirea de la 40 ani de la infiintare e modul nostru modest de a va multumi si un prilej de a pune laolalta ganduri, amintiri, experienta si suflete!”
Ion Moraru
