Ouale de Pasti – subiect de studiu pentru mai bine 40 ani pentru profesorul iesean Ion H. Ciubotaru. Joi, 3 aprilie, cel care a consacrat patru decenii acestui subiect a vorbit la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din municipiul Bacau despre ouale de Pasti la romani: vechime, semnificatii, implicatii ritual-ceremoniale. „Aparent, subiectul este la indemana oricui – frumoase, le ciocnim, le sfintim, le pastram in vitrine, le vedem in expozitii – dar cred ca foarte putini dintre dumneavoastra banuiesc cat de profund si de important este acest subiect”- si-a inceput profesorul cuvantarea.
40 ani a citit cam tot ce s-a scris pe marginea subiectului si a concluzionat munca in volumul Ouale de Pasti la romani. Vechime, semnificatii, implicatii ritual-ceremoniale aparut in 2012. Profesorul Ciubotaru a inceput studiul oualor de Pasti de la origini: „Oul alb este cel care sta la temelia acestei indelniciri. […] Oul alb este expresia vietii pe Pamant, a Pamantului insusi si a intregului Univers. Sunt sumedenie de legende, credinte si traditii privitoare la ou ca simbol regenerator, datator de viata, de speranta de frumusete, de vigoare. Oul alb il descopera arheologii in toate cercetarile pe care le fac si, mai ales, in tot felul de morminte. Oul alb este prezent in datini, credinte, si a intrat de foarte multa vreme in atentia artistilor plastici.(…) Prin forma lui elipsoidala, perfecta, s-a asezat in centrul culturii lui Constantin Brincusi. Intreaga opera a acestui sculptor are ca centru de gravitatie forma oului. (…) Oul alb este in istoria culturala a omenirii. Niciun popor nu se poate mandri ca este doar al lui acest simbol. In momentul in care apare culoarea prima data, spatiul acesta mare, urias se strange. Oul colorat nu mai apare la toate popoarele lumii, ci doar la cele trei continente care sunt in jurul Mediteranei: Europa, Asia si Africa” – a explicat Ciubotaru.
„Cele mai frumoase oua de Pasti se regasesc in Bulgaria, Romania si Ucraina”
Ouale de Pasti apar la popoare din centrul, estul si vestul Europei, dar cele mai frumoase, „cele care au simbolurile cele mai arhaice se gasesc in Bulgaria, Romania si Ucraina. Aici trebuie sa ne concentram atentia, daca vrem sa vedem de unde au aparut si cum s-au raspandit. Ouale de Pasti reprezinta o datina echinoctiala de primavara. A fost la origine un obicei agrar, pe care l-am gasit ingemanat cu o alta datina foarte importanta: datina colindatului, pe care o stim acum de la Craciun si de la Anul Nou. Si datina colindatului tot de primavara a fost. Ea s-a schimbat cand s-a modificat calendarul.”
De ce a aparut oul de Pasti in practica crestina?
„Si Biserica Ortodoxa si Biserica Catolica – spune profesorul Ion H. Ciubotaru – si-au asumat epifania acestei datini de primavara, de regenerare a naturii, si au substituit-o cu renasterea lui Isus Cristos. Isus Cristos devine soarele pe care noi il celebram in locul datinii echinoctiale agrare. Biserica a inteles de foarte de timpuriu acest fenomen. Si-a asumat acest obicei si, sub aripa ocrotitoare a Bisericii, datina a putut sa ajunga la o asa de mare inflorire. Si-a pus si amprenta asupra ei, pentru ca pe langa sumedenia de simboluri arhaice pe care le intalnim: plugul, biciul etc., apar o serie de simboluri crestine. Crucea e esentiala si o gasim intr-o sumedenie de variante. (…)”
Obiceiuri stravechi: Banutul din vas nu inseamna bani, banutul indeparteaza relele
Ion H. Ciubotaru „Oamenii care veneau de la Inviere ocoleau de trei ori toate acareturile din gospodarie, ocoleau si casa si abia apoi intrau, iar dimineata luau un vas cu apa curata, adesea sfintita, se punea si un banut, si rand pe rand toti din casa se spalau cu oul rosu, sa fie frumosi la fata, dar de fapt sa fie sanatosi – asta conta – si banutul ala, spun astia pe la televizor acuma, insemna sa aiba bani, dar nu asta e semnificatia. Metalul este un simbol apotropaic (Referitor la superstitia apararii impotriva duhurilor rele – n.red.). Banutul avea aceasta functie de a pazi si nimic altceva… fiecare gospodar. cand facea o casa, punea un ou rosu in temelia ei… cojile de oua erau puse pe pervazul casei si ramaneau acolo tot anul, pentru ca se considera ca pazesc casa de nenorociri. (…) Nu tine deloc de arta noastra traditionala, dar tine de existenta noastra cotidiana: vedeti peste tot ilustratii cu iepurasi, iepurasi de ciocolata, iepurasii din gradina, iepurasii din livada. Nu au nicio legatura cu Sarbatorile Pascale la romani. Este o datina imprumutata din Europa Centrala, care a prins oarecare radacini pentru ca iepurele, in adancurile existentei lui, este un simbol care duce la reinvierea naturii.”
Targurile de Paste, focare de kitsch
„Suntem in plina exacerbare a Targurilor de Paste. Toata lumea face Targuri de oua de Pasti. Si ce fac? Aduc femei care fac exemplare de o valoare indoielnica, kitsch-uri si mereu aceleasi, cu inovatii din cele mai proaste. In Tara Barsei au fost niste femei foarte talentate, care plecand de la icoanele pe sticla au inovat o simbolistica religioasa execeptionala. Inca acum doua sute de ani femeile de acolo vindeau in toata Europa Centrala, cum femeile din zona Cernautilor vindeau in tot Imperiul Austro-Ungar.”
Teodora Ciuraru
