Urechesti, o comuna care s-a saturat de Bacau

Primarul Neculai Talaba: „Platim statului 1 milion de lei si ni se intorc 300.000”

Ce investitii face Primaria Urechesti in anul 2013, luand in calcul alocarea zeflemitoare a Consiliului Judetean de 76.000 lei? Primar Neculai Talaba: Avem un program de pavelari pe 2 km, care include satele Urechesti si Cornatel. Era foarte necesar. Valoarea totala a proiectului se ridica la 200 000 lei, fonduri asigurate de la bugetul local. Lucrarea e realizata in proportie de 60 %. Continuam lucrarile incepute de cativa ani la un Centru de zi pentru copii cu probleme financiare. Valoarea acestei lucrari e de 300 000 euro. Aproximativ 20 copii vor beneficia de o masa pe zi, vor fi luati de la scoala cu masina si vor fi ajutati cu lectiile de un cadru didactic, pe care il vom angaja. Mai lucram la o fosta scoala din Slobozia, pe care vrem sa o transformam intr-un muzeu etnografic. Reabilitam cladirea, am terminat acoperisul, amenajam interiorul si exteriorul. Pana-n toamna sper sa-l dam in functiune, pentru ca e nevoie de asa ceva. Acordam, in continuare sprijin bisericilor, prin reabilitarea lor, pictarea lor. Contribuim la constructia uneia noi la Urechesti, inceputa anul trecut. Acum, sa fim foarte sinceri, daca nu mai ai nici biserica, nici scoala, nici primarie, inseamna ca destructurezi absolut tot, echilibrul intr-o comunitate se distruge. Zona rurala este, inca, ancorata in niste traditii, niste obiceiuri. Mai lucram la un program de parcelari si modernizari pe izlazuri comunale, facut sub directa coordonare a primariei de catre asociatiile pe care le avem pe teritoriul comunei. Incercam sa stimulam activitatea economica pe sectorul cresterii animalelor, desi asistam la o scadere dramatica a efectivelor de bovine.

Care credeti ca este explicatia acestui fenomen?Primar Neculai Talaba: Cauzele sunt multiple. Una ar fi de natura politica. Ma refer la modul cum au privit politicienii satul romanesc, importanta cresterii animalelor si lucrul pamantului. De abia dupa 2007 politicile sunt mai ancorate in realitate. Pana-n 2007 n-a fost decat o cumparare permanenta a votului cu un sac de ingrasamant chimic sau 1 milion de lei vechi la hectar. Iar romanul nu avea programe adaptate pentru ca el sa fie determinat sa mai tina animale. In toata perioada asta de degringolada ori au plecat in strainatate ori au venit la ajutorul social.

Guvernul majoreaza de la 1 iulie ajutoarele sociale cu 13 %. Cheltuie Romania prea multi bani pe acest tip de ajutoare?R: Da, din punctul meu de vedere. La Urechesti nu suntem intr-o situatie dramatica, nu avem multe dosare. Dar la nivel general este o problema. Nici alternative nu sunt prea multe. Asistenta sociala ar trebui facuta cu mai multa atentie si, in special, pe anumite segmente. De exemplu, cei de la 16 la 60 ani nu cred ca sunt prea indreptatiti sa mearga pe zona de asistenta sociala.

De ce? Care sunt alternativele acestora?R: Societatea trebuie sa ofere masuri active, nu pasive. Asistenta sociala e o masura pasiva. Masura activa e sa gasesti formula prin care individul sa intre in sistemul economic concret, sa fie angajat, sa fie asigurat, sa creeze valoare adaugata. Asa mi se pare corect. Daca de 12 ani venim in fata oamenilor cu masuri pasive, generam o stare de fapt in care omul e mai degraba tentat sa apeleze la asistenta sociala decat sa caute un loc de munca. In decembrie 2010 s-a modificat legea cu privire la asistenta sociala, pentru ca din 2011 sa scada numarul de dosare. In Urechesti 2011 – 2012 am ajuns la vreo 60 dosare de la 120, deci a scazut cu 50%. Eu incerc sa-l determin pe om sa fie activ. Am sprijinit accesarea in mediul privat a 50 proiecte pe P.N.D.R. cu finantare europeana. In calitate de primar incerc sa le ofer oamenilor oportunitati de dezvoltare, de exemplu prin acest Grup de Actiune Locala.

Ati fost primul presedinte al G.A.L. Valea Trotusului…
R: Da. Am fost primul presedinte al G.A.L. Valea Trotusului, pana m-au ,,executat” baietii politic, in absenta si fara motiv. Eram plecat la Iasi, cand m-am intors nu mai eram presedinte. Le-am spus ca era o chestie de tinuta, nu era vorba de functie. Daca mi-o cereau, imi dadeam demisia cu bun-simt, cu masura. Puteau sa-mi spuna ca partidul a cerut-o. Meritul meu e acela ca am adus 3 milioane de euro, infiintand o asociatie de dezvoltare zonala. Astea raman indiferent ca mai sunt sau nu presedinte. Dar bunul-simt ii obliga sa-mi spuna transant ca partidul le-a cerut executarea mea. Am luptat cinci ani pentru proiectul asta. Am pornit in mai 2007 si am semnat contractul de finantare pe 30 decembrie 2011.

Printre primele Grupuri de Actiune Locala la nivel national!R: Da. Pe locul 3 in Moldova si 4 in tara, ca punctaj.

Cine a fost creierul operatiunii? R: Pai ei s-au intalnit in taina. Eu, PDL-ist, eram singur. Dar nu se fac asa lucrurile.

Daca tot suntem la acest subiect, ce proiecte are Urechesti depuse pe G.A.L.?R: Mai multe proiecte sunt pe zona privata, pe diferite masuri, in special, vizand dotari de utilaje. Cat priveste fondurile puse la dispozitia administratiilor locale avem depus pe Masura 322 un proiect privind construirea unui Centru Cultural in valoare de 1,4 milioane lei. Prin G.A.L., pentru acest proiect vom obtine 400 000 lei. Iar pe Masura 125 avem amenajarea unui torent in Cornatel. Investitia se ridica la suma de 40 000 euro, fonduri asigurate in totalitate de la G.A.L..

Telemeaua de Urechesti, brandul comunei?R: Cei de la D.S.V. au o baza de date din care reiese faptul ca avem Telemeaua de Urechesti, care este un brand, o marca locala ce va putea fi utilizata pentru produsele de genul asta. In acest sens, am constituit la sfarsitul anului trecut si Asociatia LACTO-CARM, care se adreseaza mai ales crescatorilor de vita. Vrem sa-i stimulam pe cei care vor sa transforme activitatea de crestere a vitelor intr-o afacere. Sa favorizam trecerea de la ferma de subzistenta la cea de productie. O sa desfacem produsele locale sub brandul de Urechesti, intr-un magazin local. Pentru inceput ne axam pe desfacerea carnii de vita, iar in etapa urmatoare vom dezvolta sectorul de producere si comercializare a branzei de Urechesti. Magazinul local va apartine asociatiei si vizeaza valorificarea mai buna a carnii de vita.

De ce sunteti atat de increzator pe succesul proiectului, intr-o piata care nu respecta nici o regula?R: In contextul actual, din punctul meu de vedere, avem o sansa. Scandalul cu vita care era cal, calul care era magar. Scandal care a atins si piata din Adjud. Un magazin satesc cu un brand al lui, cu care comunitatea sa poata sa iasa pe piata, poate sa fie un avantaj si poate sa creeze chiar o piata zonala. Adjudul e la 8 km de Urechesti. Cu siguranta, promovand asa cum trebuie, poti sa devii un centru de aprovizionare pentru cei care prefera o carne de vita mai sanatoasa, poate nu suta la suta bio, dar, in tot cazul, mult mai curata.

Credeti ca mediul rural se afla pe drumul corect din perspectiva politicilor promovate de stat?R: De cativa ani a inceput si statul sa manifeste interes pentru satul romanesc. Va spun sigur ca este, totusi, insuficient. Pentru a reaseza zona rurala trebuie sa o faci economic, in primul rand, dar si administrativ. Si ca sa o asezi administrativ fara sa-i dai parghiile financiare cu care sa opereze, iar nu faci mare lucru. Comunitatea locala rurala e dependenta financiar de statul roman, pentru ca si statul roman e spoliator si ia tot ce se poate lua dintr-o comuna. In acest moment, statul vorbeste de descentralizare dar, de fapt, supercentralizeaza.

Revendicati, asadar, o autonomie financiara locala?R: Da! In mod clar. Bugetele locale sunt atat de amarate, incat se pune problema de functionalitate. Cred ca statul ar trebui sa ia in calcul mai multe masuri. De exemplu, in impunerea care se face prin declaratia 221 la Fisc ar fi trebuit ca cel putin 50% sa se directioneze catre bugetul local. Acele venituri sunt facute pe teritoriul comunei. Nu mi se pare corect ca impozitul sa fie luat 100% de stat. O alta masura de luat in calcul se refera la faptul ca 5 % din T.V.A.-ul care nu e deductibil si se duce la stat ar trebui sa ramana comunitatii. Mie mi se pare corect sa se intample asa, sa se constituie ca o sursa la bugetul local. Pentru ca alocarile pe care le fac ei prin C.J. sunt discretionare. Aceste masuri pot sa reprezinte un bonus pentru comunitatile locale. Cu cat statul descentralizeaza si creeaza venituri proprii comunitatilor, cu atat el nu se mai incarca cu obligatii prea mari fata de administratiile publice locale, incurajand, totodata, administratiile performante.

Ce suma trimite Urechesti pe un an catre bugetul de stat din taxele si impozitele platite de agentii economici? R: Intre 700.000 si 1 milion de lei si ni se returneaza 200.000 sau 300.000 lei.

Suma de 76.000 lei pe care ati primit-o de la CJ e o nedreptate fata de dumneavoastra sau fata de locuitorii comunei?R: Ma supara cand vad ca totul e discretionar si umilitor pentru unii. Mi se pare ca nu e justificat.

Presedintele C.J., Dragos Benea, a oferit vreo explicatie pentru suma alocata?R: Nu. Justificarea este clara, nu trebuie sa v-o mai spun eu. Stiti prea bine. Asta e una dintre metodele prin care, politic, poti sa-l termini pe primar, inclusiv comunitatea pe care o reprezinta.

Si credeti ca asta se urmareste? R: Se pun presiuni prea mari asupra unor comunitati care sunt nevinovate, doar pe ideea ca nu apartin unei structuri politice.

Ati fi dispus, spre binele comunitatii, sa migrati spre un alt partid in vederea unor alocari mai mari pe viitor? R: Nu stiu cat o sa reuseasca USL sa acopere nevoile sau sperantele primarilor lor. Sunt foarte multi si asa. Credeti ca ultimul venit ar fi atat de bine vazut? Ma indoiesc. Daca te duci la un alt partid, nu poti pretinde ca esti un individ de mana intai, nu poti sa ai pretentii.

Revenind la alocarea facuta de C.J., Urechesti a primit mult mai putin fata de comuna vecina, Cotofanesti, cu primar PSD, respectiv 520 000 lei. R: Bugetul consolidat al statului se imparte pe judete. Are componenta lui, care se duce catre Finante, si componenta catre Consiliile Judetene. Finantele impart banii in baza unei formule, in functie de anumiti parametri suma e mai mica, mai mare, depinde si de gradul de colectare din anul anterior. Componenta Consiliului Judetean ar trebui sa se acorde tot pe baza unei formule, si nu din perspectiva apartenentei politice, trebuie sa stie lumea lucrul acesta. Ati vazut ce diferente sunt intre comune. Ca sa va raspund direct la intrebare, populatia Urechestiului e mai mare decat cea a comunei vecine. Sa nu va imaginati ca in alti ani a fost altfel. An de an aceeasi sugrumare. Nu mi se pare corect. Eu inteleg sa existe si o componenta politica, dar las-o dracului, nu-i omori pe unii si pe altii … Pentru ca, la o scurta analiza, nu gasiti diferente prea mari intre Cotofanesti si Urechesti. Primarul e pus sa administreze o comuna, sa gestioneze fondurile primite, atrase. Poti face performanta cu bani putini, la fel de bine cum poti sa dai gres cu foarte multi bani pe mana. E vorba despre capacitatea primarului de a performa. Dupa acest criteriu ar trebui sa se aloce fondurile.

Care este gradul de colectare a taxelor si impozitelor?R: Stau bine. Anul asta chiar mai bine decat 2012. La 31 mai am realizat bugetul pe tot anul 2013, ca si colectare, in valoare absoluta.

Cum ati reusit?R: Nu am subdimensionat bugetul fata de cel anterior. Este acelasi. Am apasat mai mult pe pedala colectarii, pe langa faptul ca am stimulat si agentii economici.

Vedeti comuna Urechesti, din punct de vedere economic, mai aproape, de Bacau, Onesti sau Adjud?
R: O vad mai aproape de Adjud. Sunt agenti economici de la Adjud care s-au asezat aici in comuna. Cei din Adjud isi construiesc case aici. Avem un cartier in formare la limita dintre Urechesti si Vrancea. Sunt mult mai multi locuitori din Urechesti care se duc la munca in Adjud decat in Onesti. La o reorganizare administrativa, daca i s-ar solicita Urechestiului o pozitie, cred ca mai bine s-ar simti legat Adjud.

Ati schimba un baron PSD cu altul… R: Asta nu e o problema pentru mine. Ma intereseaza mai mult faptul ca Urechesti urmeaza o panta ascendenta. Are 150 agenti economici, are vreo 50 proiecte cu finantare europeana, beneficiarii fiind din domeniul privat, vor mai fi si altele, prin noul Program Agricol Comun 2014-2020. Eu incerc sa-i organizez, sa formeze structuri asociative. Noi, ca si comunitate, am reusit sa ne asezam. Am oameni in comuna care vor sa lucreze. Maxim 1% din terenurile Urechestiului nu sunt lucrate.
Ovidiu Munteanu