CRAB, investitie de 4 milioane euro, pentru calitatea apei onestenilor
Proiect de 3,8 milioane de euro in derulare la Statia de Tratare a apei de la Caraboaia, Darmanesti. Investitia vizeaza crearea unui circuit inchis de tratare a apei, o noua solutie pentru a elimina din procesul tehnologic etapa deversarii namolului rezultat in apele Trotusului. Constructorii lucreaza la modernizarea unei instalatii intregi, un fir nou, care presupune un bazin de amestec, un decantor care va fi reabilitat si o statie de filtre rapide. Totodata, Statia va fi redimensionata la consumul actual. Avand in vedere disparitia colosilor industriali de pe Valea Trotusului, cantitatea apei prelucrate si livrate de Statia Caraboaia a scazut. „Astazi avem un debit de 500 l/s. Inainte ajungeam si la 1.000 l/s, la 1.500 doar daca era nevoie ca schelele petroliere de la Moinesti sa fie alimentate sau Centrala de la Borzesti, dar toate au disparut,” explica Valeriu Grigoras, directorul Statiei de Tratare a apei Caraboaia.
3,8 milioane de euro investiti in lucrarile de reabilitare a Statiei de Tratare a apei Caraboaia. Fondurile europene au fost accesate prin Programul Operational Sectorial „Mediu”, in cadrul proiectului „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau”, de care beneficiaza Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB). Obiectivul principal al investitiei consta in crearea unui circuit inchis in procesul tehnologic de tratare a apei. Valeriu Grigoras, directorul Statiei de Tratare a apei Caraboaia, a explicat pentru Onesti Expres noua solutie, care nu mai presupune deversarea namolului rezultat in raul Trotus. La finalizarea lucrarilor se va pune in functiune un nou fir tehnologic. „Aceasta investitie presupune, in primul rand, fiind pe POS Mediu, recuperarea namolului rezultat de la spalarea filtrelor rapide si de la decantori. Noi am dat spre executie un fir: bazin de amestec nou, un decantor care va fi reabilitat si o statie de filtre rapide. Practic, pe structura de beton existenta se va face o statie de tratare, cu un debit de 500 l/s, ceea ce satisface consumul.” Inainte de a deveni apa potabila, livrata consumatorilor, apa bruta, adusa de la barajul Poiana Uzului printr-o aductiune de 8,5 km, trece prin patru etape de tratare. Valeriu Grigoras: ,,Apa trece prin 4 procese pana sa fie eliberata din statie in retea, catre consumatori. Din bazinul de amestec apa vine in decantor, iar de aici in filtrele rapide. Le spunem filtre rapide, pentru ca nu asteptam sa se formeze o pelicula si apoi sa treaca apa. Ulterior, introducem reactivi pentru a corecta turbiditatea, nu corectam indicatori fizici precum ph-ul. Noi nu facem decat coagulare floculara, decantare, filtrare si dezinfectie la apa potabila in rezervoare.”
Noua solutie tehnica abordata in procesul de potabilizare a apei, care va fi aplicata odata cu finalizarea lucrarilor de reabilitare, consta in recuperarea namolului dupa primele doua etape, ingrosarea lui si, eventual, valorificarea acestuia in sectorul agricol. „Daca pana acum tehnologia noastra de tratare pe coagulare floculara, decantare, filtrare rapida, aceasta fiind tehnologia standard, presupunea evacuarea namolului de la decantori si filtre rapide in viroaga tehnologica, paraul Mascas, apoi in Trotus, din 2014 nu se mai considera ca aceste ape sunt conventional curate. Asa cum este o apa de ploaie. In aceasta situatie, suntem nevoiti sa recuperam namolul care, dupa prelucrare, ingrosare si o la o umiditate de minim 30%, poate fi valorificat in agricultura. Impreuna cu namolul de la statia de epurare din Bacau, va fi valorificat de CRAB. Ai nevoie de multe studii, pentru ca trebuie sa stii ce contine namolul, s-ar putea sa schimbe ph-ul solului. Apa rezultata este introdusa in circuit,” arata Grigoras, care mai spune ca „Practic, este un circuit inchis, fara sa mai existe deversare de ape menajere in raul Trotus. Pana acum am mers pe o solutie de coagulare floculara pe sulfat de aluminiu si un polielectrolit, dar vom trece pe o solutie cu clorura ferica, clorura care se produce la Combinatul din Borzesti. Vom cumpara de acolo. Se pare ca este mai eficienta in procesul de coagulare pentru caracteristicile pe care le are apa bruta pe care o prelucram. Dezinfectia se mentine cu clor, clor gazos tot de la Chimcomplex, dupa care se livreaza apa catre consumatori.”
In cadrul proiectului, directorul Statiei Caraboaia a optat si pentru achizitii de utilaje precum pompe de spalare, suflante. Totodata, se va realiza un laborator autorizat si birouri pentru TESA. Termenul de finalizare a investitiei este aprilie 2015. „Lucrarile sunt in intarziere o luna – doua, dar merg in forta. Constructorul este serios, face atat proiectarea, cat si executia, deci nu poate sa spuna ca se incurca cu proiectantul,” declara Grigoras.
Pierderi intre 30-40%
Solutia: schimbarea conductei Targu Ocna – Onesti
La nivelul Statiei Caraboaia si a conductelor de aductiune, pierderile se inscriu intre 30% si 40%. „Speram ca in viitor sa beneficiem si de un proiect de reabilitare a aductiunilor, pentru ca aductiunile sunt marea noastra problema. Folosesc si apa tehnologica pentru spalarea filtrelor si decantare, care se socoteste tot ca o pierdere. Statia inca lucreaza bine cu aceste procente de pierdere, desi conform legislatiei ar trebui ca pierderile de pe conductele de aductiune sa fie intre 18% si 20%. Procentul pierderilor fluctueaza in functie de cantitatile de apa si de perioada. Spre exemplu, iarna nu facem spalari atat de dese fata de o perioada cu ploi, cand intervine o spalare mai deasa a filtrelor si tratarea este mai intensiva. Cand pierderile ajung la 50%, sunt o problema reala. Chiar si ANRSC accepta, deocamdata, pierderi pe distributie de pana-n 50% si in formarea pretului serviciului,” explica directorul Statiei Caraboaia. Cel mai mare consumator al Statiei Caraboaia a fost si a ramas Apa Canal SA, urmat de CRAB. Onestiul consuma intre 800 si 900 metri cubi pe ora, Targu Ocna intre 90 – 100 mc / h, iar per total consumul intregului areal deservit este intre 22 – 24 milioane mc anual. Cea mai mare cantitate de apa este livrata pe traseul Statia Caraboaia – Targu Ocna – Onesti, o conducta veche de cel putin 40 ani, in lungime de 15 km si 1 metru in diametru. Conform declaratiilor administratorului unic Apa Canal, in urma golirilor de pe coloana Targu Ocna – Onesti pierderile sunt de sute de mii de m.c. de apa. Valeriu Grigoras: „Principala noastra nazuinta ramane schimbarea aductiunii catre Onesti. O problema care s-a pus in discutie de fiecare data cand sunt avarii. De abia atunci putem vorbi despre o lucrare completa.”
O diminuare semnificativa a pierderilor s-ar realiza in urma inlocuirii conductei de pe traseul Targu Ocna – Onesti. O investitie mult asteptata de locuitorii celor doua orase. „Cred ca pierderile de pe statie, de 10 – 12 procente, vor disparea dupa terminarea lucrarilor. Vor ramane pierderile pe aductiune, de peste 20%. Conductele au 40 de ani. Dupa primele evidente ale noastre de UCC (Urmarirea Comportarii Constructiilor), sunt din 1972-1973,” arata Grigoras.
Statia functioneaza la jumatate din capacitate
Din cauza inchiderii societatilor comerciale sau diminuarii drastice a activitatii sectorului industrial, consumul apei a scazut, obligand Statia Caraboaia sa lucreze la jumatate din capacitate. „Inainte ajungeam si la 1.000 l/s, la 1.500 doar daca era nevoie ca schelele petroliere de la Moinesti sa fie alimentate, Centrala de la Borzesti, dar toate au disparut. Functionam la acest nivel inca de prin 1998 – 1999, dupa ce s-a restrans activitatea de la Rafinaria Onesti, la Carom. Chimcomplex inca mai cumpara direct de la noi,” spune directorul Grigoras.
Statia a fost construita intre anii 1960 si 1972. Prima treapta a fost data in functiune in 1973, adica aductiunea gravitationala spre Targu Ocna si Onesti. Treapta a doua, pentru Moinesti, Comanesti, a inceput sa functioneze din 1975.
In acest moment, Statia deserveste toata Valea Trotusului, sistemul microregional: Moinesti, Comanesti, Targu Ocna, Onesti si comunele din parcurs. O statie de repompare functioneaza pentru sistemul Poduri – Valea Arinilor – Leontinesti – Ardeoani. Tot ce este dupa Ardeoani intra la sectia de la Margineni, Bacau. De la comuna Stefan cel Mare si pana la Urechesti sunt sisteme locale, care asigura necesarul de apa din freatic.
„Municipiul Bacau a derulat un proiect pe fonduri ISPA, din 1997-1998, in valoare de 52 milioane euro si care s-a finalizat in 2011. Ei capteaza direct printr-o aductiune de la baraj Poiana Uzului si trateaza intr-o statie de tratare noua la Barati, Margineni. O data era si o aductiune catre municipiul Bacau, care a functionat din 1991 pana-n iunie 2011. Bacaul are mai multe surse din fronturi de captare in zona Gheraiesti, exceptand-o pe cea de la Poiana Uzului. Ar intentiona sa-si mareasca capacitatea de la Valea Uzului, dar este limitata din cauza aductiunii,” explica Grigoras.
Calitate ridicata a apei
Valeriu Grigoras, directorul Statiei de Tratare a apei Caraboaia, subliniaza calitatea ridicata a apei potabile livrate. Acest fapt se datoreaza, in principal, caracteristicilor apei brute provenite din lacul Poiana Uzului. „Apa noastra este foarte buna. O putem imbutelia. Cred ca e mai buna decat apa imbuteliata din supermarketuri. Marele nostru avantaj este ca beneficiem de o apa bruta de o calitate foarte buna. Este monitorizata de Apele Romane, de DSP, si se afla in clasa I de importanta. Laboratoarele noastre sunt acreditate de Ministerul Sanatatii,” arata Grigoras. Acesta evidentiaza, totodata, si avantajele apei de suprafata in detrimentul celei de subteran, care poate prezenta anumite pericole specifice, respectiv prezenta nitratilor si nitritilor in compozitie. „Chestiunea legata de nitrati si nitriti vizeaza, in special, apa de subteran. Au fost terenuri agricole pe care s-au imprastiat ingrasaminte azotoase, fosfatice. Apa de subteran intotdeauna are probleme de genul acesta. Marele avantaj pe care-l prezinta apa de suprafata este nivelul ridicat de oxigen. Putin probabil ca apa de suprafata sa ridice astfel de probleme, asta si datorita amplasamentului barajului de la Valea Uzului, care in amonte nu are absolut nici un factor poluator. Pe o distanta lunga, nu exista nici o localitate, doar in judetul Harghita. Altitudinea barajului este de 514 m. Noi avem 3 prize pe nivele diferite, in functie de nivelul din lac.”
Marius Munteanu
