Istoria recenta are, pentru Onesti, o relevanta speciala. Mai mult decât oriunde, discontinuitatea, uneori dureroasa, alteori entuziasta, între trecut si prezent, lasa, în anii celei de-a doua jumatati a secolului trecut, urme decisive asupra tuturor institutiilor care se adresau tinerei societati onestene. Biblioteca, prin misiunea sa, prin scopurile sale, prin oamenii sai, se aseza si ea în slujba publicului, trecând prin transformari evidente, reflectate de arhive, dar si prin transformari subtile, emotionale si emotionante, care arhivelor, oricât de bine documentate ar fi, le scapa. Mai putem regasi framântarile, întâmplarile, imaginile, parfumul si sunetele anilor acelora doar în memoria oamenilor cartii. Multe din aceste lucruri si trairi au pulsat nu cu mult timp in urma la Biblioteca Municipala ”Radu Rosetti”, unde a avut loc întâlnirea profesionala intitulata ”Bibliotecarii – profesionisti de ieri si de azi: evocari si provocari contemporane”. La acest colocviu au participat ca invitati bibliotecari onesteni care au marcat destinele institutiilor bibliotecare din majoritatea sistemelor de biblioteci: publice, scolare si sindicale: Niculina Cozma, Mihai Ciobotaru, Ecaterina Giurgiu, Ileana Ilie, Violeta Mazilu, Olimpia Popovici, Aurora Radulescu. Au fost prezenti, de asemenea, bibliotecarii care lucreaza astazi în Biblioteca Municipala ”Radu Rosetti” – un puternic edificiu al culturii in zona Vaii Trotusului. Dupa cuvintele calde de bun-venit rostite de directoarea acestei institutii, prof. Elena Serbu, a urmat o prezentare a principalelor servicii ale bibliotecii si, mai ales, a proiectelor culturale cu care institutia si-a obisnuit publicul. Diversificarea ofertei pentru comunitate, implicarea activa în rezolvarea unor probleme diverse, complexe, ale tuturor categoriilor de utilizatori, preocuparea pentru evolutia profesionala personala si colectiva sunt punctele tari care asigura prestatiei bibliotecare un suflu mereu proaspat si o calitate incontestabila. Au fost evidentiate Stagiunea muzicala permanenta, Concursul de proza scurta “Radu Rosetti” si Concursul de ex-libris, intrate deja în traditie, proiectele “Alege-ti profesia”, “Libraria de criza”, “Lectii la biblioteca”, “Navigator 50+”, “Atelierele vacantei” – care au generat Trupa de teatru pentru elevi “Alfa” si evenimentele reunite sub titlul “Pledoarie pentru sah”, auditiile muzicale comentate – sub genericul “Da capo al fine”, videoproiectiile “DVD cultural”, actiunile de voluntariat în care au fost atrasi elevi onesteni, parteneriatele institutionale care implica biblioteca în viata urbei. Evident, toate acestea n-ar fi fost posibile fara oportunitatile oferite de cladirea noua a bibliotecii, inaugurata în anul 2001, care provoaca spiritul inovator si stimuleaza potentialul creativ al fiecarui onestean.
Despre intâlnirea de la Biblioteca Municipala “Radu Rosetti”, sefa Serviciului achizitie – Catalogare – Informare bibliografica, Doina Bruma, ne-a declarat:”Personajele-cheie ale întâlnirii au fost seniorii celei mai frumoase si, nu de putine ori, râvnite profesii din lume, care au fost invitati sa-si depene amintirile despre bibliotecile cu viata carora si-au împletit anii. Au fost ascultati cu atentie si curiozitate de colegii mai tineri, dornici sa afle amanunte inedite, dar si informatii pretioase despre trecutul recent al localitatii, despre personalitatile locale care s-au implicat în dezvoltarea bibliotecilor de-a lungul timpului. Doamna Ileana Ilie a evocat cu emotie primele sale zile de lucru în micuta – pe atunci – biblioteca onesteana, asezând cu precizie, pe o harta imaginara, sediile sale succesive, reînviind atmosfera locului si jalonându-i etapele devenirii, începând de la mijlocul anilor 50. La cealalta extremitate temporala a intervalului istoric pe care l-a acoperit discutia, profesoara Niculina Cozma (directoare mai multi ani a bibliotecii municipale onestene), a vorbit cu pasiune despre noile provocari si difficultati cu care s-a confruntat aceasta biblioteca in anii din urma, dar si despre reteta succesului. Ea a vorbit si despre coeziunea organizatiei, despre efortul individual si colectiv care au propulsat institutia pe care a condus-o cu nedezmintita energie pâna anul trecut, pe orbitele cele mai notorii ale galaxiei bibliotecilor românesti. Cu entuziasmul si daruirea care o caracterizeaza, doamna Olimpia Popovici a rostit o veritabila pledoarie pentru profesia de bibliotecar, ale carei argumente s-au constituit atât ca o incursiune în tezaurul cultural mondial, care n-ar fi ajuns pâna la noi în lipsa bibliotecilor, cît si ca o incursiune în tezaurul de suflet pe care domnia sa l-a primit în timpul întâlnirii de o viata cu biblioteca si cu cititorii ei. Unul din momentele cele mai importante din existenta Bibliotecii Municipale Onesti a fost, fara îndoiala, cel al inaugurarii noului sau sediu. Cum s-a ajuns însa aici, cum a luat nastere ideea unei biblioteci noi, cum au pornit vizionarii anilor ’90 la un drum total necunoscut, care implica studiul de fezabiblitate, proiectul de executie, relatiile cu ministerele de constructii si de finante, a povestit domnul Mihai Ciobotaru, directorul bibliotecii între anii 1974-1997, omul care a reusit sa impuna necesitatea existentei noii biblioteci si sa determine demararea lucrarilor, în anul 1994. Într-o schimbare de registru, doamna Ecaterina Giurgiu a rechemat în memoria afectiva perioada de împliniri pe care a petrecut-o ca bibliotecar la biblioteca sindicatelor, din localul – foarte moderm la acea vreme – al Casei de Cultura. Frumusetea si generozitatea spatiului, dublate de interesul publicului, au constituit premizele initierii unor interesante activitati specifice si ale participarii intense a bibliotecii la viata culturala onesteana, care gravita în jurul Casei de Cultura.
Anii de munca…
Interventia doamnei Violeta Mazilu a adus în centrul atentiei relatiile interumane ce guvernau climatul afectiv al colectivului Bibliotecii Municipale, dar si lucrarile de specialitate biblioteconomica desfasurate în anii ’80, felul în care s-a constituit si dezvoltat sistemul de cataloage, amanunte inedite despre primele documente de evidenta, punând în lumina efortul organizatoric de care a fost nevoie pentru ca instrumentele de informare si documentare sa raspunda, acum, tuturor solicitarilor venite din partea utilizatorilor. Tot dintr-un alt sistem, si anume cel al bibliotecilor scolare, au venit si evocarile doamnei Aurora Radulescu, care a împartasit aceeasi pasiune pentru profesie, concretizata în gestionarea, organizarea, conducerea celei mai mari biblioteci scolare din oras, cea a Liceului Energetic, acum a Colegiului National >. Din cuvintele domniei sale am înteles ca dragostea de carte, dublata de dragostea de oameni, i-au adus deosebite satisfactii profesionale: aprecierea corpului profesoral, pentru care biblioteca a devenit un veritabil partener, dar si admiratia si prietenia elevilor, toate acestea încununând o cariera de care se simte mândra. S-a dovedit ca spontaneitatea si agerimea, spiritul tânar, ba chiar si spiritul combativ caracterizeaza înca, din plin, pe bibliotecarii > si >, cum, cu umor, se autointitulau unii dintre ei. Dorinta de a împartasi experientele, trairile, dilemele, solutiile, încântarea sau frustrarile vietii de bibliotecar alaturi de confratii mai tineri, dorinta de se informa si de a ramâne în contact cu realitatile si exigentele de azi ale profesiei, n-au avut nevoie de nici un stimulent pentru a se manifesta. Care a fost câstigul acestei frumoase reuniuni? Biblioteca onesteana a mai arhivat o pagina de istorie orala si a recuperat amintiri si date pretioase, care întregesc profilul institutiei si completeaza imaginea fenomenului bibliotecar din ultimii 50-60 de ani. Dincolo de asta, a fost dorinta de a transmite generatiilor care ne-au precedat un omagiu, un mesaj de pretuire si convingerea ca munca fiecaruia dintre noi constituie un segment din linia continua care determina traiectoria, în permanenta evolutie, a bibliotecilor. Nu în ultimul rînd, am dorit sa le oferim un moment de bucurie, de regasire, de caldura sufleteasca într-un mediu drag si familiar. Am stiut ca am reusit dupa emotia din vocile cu care ne-au multumit si dupa hotarârea cu care au promis ca vor reveni”.
Si cum biblioteca onesteana “are multe de povestit”, Doina Bruma ne-a creionat si o scurta istorioara legata de aceasta institutie, mentionând:”In urma cu aproape 20 de ani, s-a cuibarit pentru prima data in sufletul bibliotecarilor aceasta poveste. Inghesuita in opt apartamente de bloc biblioteca nu mai avea la inceputul anilor ’90 nici o sansa de evolutie. Atunci, inarmati cu o rigla de 50 centimetri si tragând dupa ei o caruta de vise, cei câtiva inimosi ce formau colectivul bibliotecii s-au apucat sa masoare rafturile, pentru a dovedi insuficienta spatiului si a fundamenta studiul de fezabilitate pentru construirea unui nou sediu de biblioteca. Au urmat convingerea (nu intotdeauna usoara), a factorilor de decizie de la nivel local si pâna la nivel central, aprobarea constructiei prin hotarâre guvernamentala si, dupa repetate demersuri si modificari ale proiectului, demararea lucrarilor. Desfasurate sub girul si cu sprijinul decisiv al Primariei Onesti, acestea s-au finalizat in anul 2001, când intreaga comunitate onesteana a participat la inaugurarea noii biblioteci. De aici povestea noastra se multiplica. Beneficiind de spatii dedicate: aula, spatiu expozitional, sali de internet pentru copii si adulti precum si spatiul multifunctional pentru activiatati neconventionale, tânara echipa din Onesti a a scris pe parcursul celor peste 10 ani de la inaugurare, pagina dupa pagina, poveste dupa poveste, depasind pâna si cele mai frumoase vise cu care pornisera la drum colegii loc”.
Ion Moraru
