In “Strategia de dezvoltare locala a municipiului Onesti pentru perioada 2012–2022”, aprobata de catre consilierii locali onesteni nu cu mult timp in urma, este mentionat faptul ca “datorita schimbarilor ce au avut loc pâna in anul 2011, care au influientat dezvoltarea socio-economica a municipiului, se impune adaptarea strategiei existente la nevoile si posibilitatile actuale”. In stabilirea unor principii prioritare au fost mentionate “punctele tari” si punctele slabe”, astfel ca punerea in balanta a acestora implica numeroase elemente. Astfel, fiind luate in considerare caracteristicile generale, desi Onestiul este amplasat la intersectia unor drumuri nationale si beneficiaza de retea feroviara, de un cadru natural specific zonei subcarpatice, de identitate istorica si traditie sportiva, un “punct slab” este insuficienta promovare turistica a zonei. Desi in apropierea municipiului se afla Rezervatia naturala Perchiu (pe o suprafata de 206,47 hectrare), ea este afectata de degradarea peisajului si a ecosistemelor naturale ce le cuprinde. In ceea ce priveste populatia si resursele umane este evidentiat ca municipiul are o populatie omogena, stabila si educata, resurse umane calificate in domeniile in care s-ar putea identifica oportunitati economice dar este remarcat si faptul ca populatia zonei este in scadere, are o capacitate financiara scazuta, fiind resurse financiare limitate privind sustinerea persoanelor fara venituri, constatându-se si lipsa unei piete a muncii diversificate si dinamice. Odata cu oportunitatea posibilitatilor accesarii unor programe de finantare guvernamentala pentru reconversie profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri si a unor programe europene de dezvoltare a resurselor umane, sunt ca “amenintari” scaderea numarului persoanelor calificate prin iesirea acestora din viata activa, amplificarea pregatirii teoretice a fortei de munca in detrimentul aspectelor aplicative precum si lipsa fondurilor bugetare autoritati – institutii de invatamânt – mediu de afaceri. Desi dispune de retea de apa potabila si canalizare, de faptul ca apa potabila este de o calitate foarte buna fiind disponibila 24 de ore pe zi, de retea de distributie gaze naturale, in Onesti se simte lipsa realizarii infrastructurii pentru cea de-a doua sursa de apa, a unei linii de centura a municipiului precum si oportunitatea reabilitarii strazilor si a reabilitarii termice a cladirilor. Scaderea veniturilor populatiei, cresterea somajului si dificultatea in suportarea platii serviciilor de utilitati sunt “punctele slabe” in realizarea obiectivelor mentionate. In domeniul economic, cu o infrastructura industriala completa si cu o traditie in domeniul petrochimic, cu resurse naturale in zona (sare, petrol, lemn si carbune), cu existenta spatiilor de productie dezafectate si cu traditia “pioneratului” in multe aplicatii practice ale chimiei, Onestiul are o pondere scazuta a investitiilor cu capital strain, o slaba diversificare a sectoarelor economice, parteneriate public–private insuficient dezvoltate si o lipsa a asociatiilor de intreprinzatori locali. Si la Spitalul Municipal se constata prezenta unor “puncte tari” (existenta unui spital dotat cu echipamente medicale moderne, reabilitarea sectiilor de obstetrica-ginecologie si neonatologie cu finantare de la Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Investitii) si a unor “puncte slabe”, printre acestea fiind semnalate personal insuficient in structurile medicale (asistente medicale, infirmiere), lipsa unor specialisti in boli de nutritie si a unei sectii specializate. Ca oportunitati se inscriu infiintarea unui centru paleativ in cadrul Spitalului Municipal Onesti si deblocarea angajarilor in sistemul bugetar, fiind si amenintarea ca veniturile reduse ale personalului medical genereaza migrarea acestuia, sistemul medical fiind subfinantat sistematic. “Puncte slabe” sunt si in domeniul educatiei si culturii; daca unitatile de invatamânt sunt in numar mare (scoli, licee, scoala sanitara privata si 3 filiale de invatamânt superior) iar cladirile scolilor sunt reabilitate in proportie de 90 la suta, se remarca o slaba implicare a mediului de afaceri in activitatile societatii civile, lipsa implicarii acesteia in activitati de voluntariat dar si o slaba finantare a programelor culturale. In ceea ce priveste oportunitatile din domeniul culturii si sportului sunt mentionate infiintarea unor scoli de vara, a «after-school», a unor gradinite cu program prelungit private si a unor scoli private precum si reactivarea Muzeului de istorie, dezvoltarea unei baze sportive cu bazin olimpic si deschiderea scolilor de duminica in cadrul parohiilor. Ion Moraru