Razboi pentru mii de hectare de padure

Judecatoria Sfantu Gheorghe a respins, in urma cu o luna, revizuirea formulata de Paltin Sturdza, deoarece acesta a facut actiunea cu intarziere. Paltin Sturdza cere sa i se recunoasca calitatea de mostenitor pentru paduri intinse pe o suprafata de peste 34 de mii de hectare, pe raza localitatilor Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Agas, Asau, Dofteana, Palanca si Brusturoasa. Paltin Sturdza a formulat deja recurs la decizia Judecatoriei Sfantu Gheorghe.
In data de 28 aprilie, la Judecatoria Sfantu Gheorghe a avut loc revizuirea in dosarul 2165/270/2007, prin care Paltin Sturdza, mostenitor al Mariei Ghica, solicita recunoasterea calitatii de mostenitor dupa ND Ghika. Anterior, Elias Sturdza Mavrocordato, tatal lui Paltin Sturdza a solicitat in baza legii 247/2005 restituirea padurilor de pe Valea Muntelui, dar a fost respins de instante, care au concluzionat ca ar fi ruda de gradul cinci dupa autorul deposedat. La actiunea de revizuire judecata la Sfantul Gheorghe, Paltin Sturdza a fost reprezentat de fostul deputat Ioan Adam, iar Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, de juristul Daniel Asaftei. Parte in proces a fost si Directia Silvica Bacau, care l-a avut angajat pe Valeriu Stoica, profesor universitar si fost ministru al Justitiei. Pledoaria facuta de Valeriu Stoica la exceptia de tardivitate a actiunii de revizuire invocate de juristul Prefecturii au fost hotaratoare in decizia instantei. “Am castigat acest process la Sfantu Gheorghe. Actiunea formulata de noi a avut succes. Paltin Sturdza a facut recurs zilele trecute, dupa comunicarea sentintei”, ne-a declarat subprefectul Tudorita Lungu. Exceptia tardivitatii invocate de specialistii Institutiei Prefectului Bacau s-a bazat pe actele solicitate de Paltin Sturdza de la Arhivele Statului Bacau. “Termenul de exercitare a cererii de revizuire este de o luna si incepe sa curga din ziua in care s-au descoperit inscrisurile noi. Cererea de revizuire a fost depusa la Judecatoria Onesti abia in data de 23 aprilie 2009, dupa aproape trei luni de la descoperirea noilor acte”, a declarat juristul Daniel Asaftei.

Istorie intortocheata cu proprietati instrainate in sec. XX
Familia Ghica, din secolul al 19-lea, a detinut importante mosii in partea vestica a judetului. Mostenitorii lui Nicolae Ghica, tatal lui Dimitrie N Ghica, decedat in 1923, dupa care se solicita acum restituirea proprietatilor, au fost casatoriti cu alti descendenti ai familiilor nobiliare Lahovary, Stirbey sau Sturdza. In cazul in care recursul inaintat de Paltin Sturdza va fi intarit de o sentinta (referitor la exceptia tardivitatii), atunci instanta va trebui sa decida daca actele aduse de Paltin Sturdza (“Deciziunea Civila nr. 38 din 15 septembrie 1943, in dosarul 116/1939, recipisa 2532/1871 si Codiciliul redactat de Dimitrie N. Ghica, in 28 noiembrie 1921) sunt in masura sa schimbe gradul de rudenie fata de autorul care a detinut proprietatile.
Proprietatile familiei Ghica si ale descendentilor se intindeau in secolul al 19-lea pe: padurea Comanesti cu Palanca, Darmanesti cu Brusturoasa, padurea Bratulesti cu Agisul, Dofteana cu Beleghet, Larga cu Ciobanus etc. O parte din proprietati au fost instrainate la inceputul secolului 20. Daca procesul va ajunge pe fondul cauzei, instantanta va trebui sa ia in calcul unele aspecte care contrazic calitatea de proprietar asupra unor paduri. Conform Amenajamentului silvic al padurii Beleghet, intocmit la 30 iulie 1923, aflat la dosarul cauzei, proprietarul acestor paduri era Creditul Funciar Roman din Bucuresti. “Aceasta societate a preluat Mosia Beleghet prin act de adjudecare, la 15 noiembrie 1901. Parte din aceasta padure a fost vanduta Obstei Muncelul, Creditul Rural ramanand cu 1954 de hectare de teren forestier. Toate acestea rezulta din amenajamentul din 1923, care are valoarea unui act juridic autentic”, ne-a mai declarat Daniel Asaftei. Suprafata de 1954 de hectare de padure a fost preluata de statul roman in 1947. Si Mosia Dofteana a fost preluata de statul comunist, tot de la Creditul Rural in 1947, potrivit actelor depuse la dosar. Cu alte cuvinte, pe fondul cauzei ar ramane de discutat calitatea de proprietar pentru mosiile Comanesti si Palanca, nu si pentru Dofteana si Beleghet.

Bogatie de sute de milioane de euro
Valoarea suprafetelor de padure revendicate de Paltin Sturdza se ridica la peste 100 milioane de euro. O alta padure importanta din judetul Bacau, care a facut obiectul unei tranzactii imobiliare, este cea revendicata de urmasii familiei Eremia Grigorescu, care au reusit sa castige 9008 hectare in Oituz (mosiile Grozesti si Harja). Padurile au fost vandute contra sumei de 50 milioane de euro. Tot de acest proces de revendicare depinde si soarta a peste 383 de localnici din Brusturoasa, al caror drept de proprietate li s-a recunoscut in baza legii 400 si care asteapta sa primeasca titlu si sa fie pusi in posesie. Lucru care nu este posibil pana la finalizarea acestui litigiu in care este parte Paltin Sturdza.