Potrivit organizatorilor am aflat ca au fost o serie de aspecte care au stat la baza organizarii acestei ample activitati. Este vorba de cultivarea dragostei si a respectului fata de valorile culturale, limbii si literaturiia romane, indiferent de arealul geografic pe care al locuiesc, de investigarea aspectelor practice, teoretico-metodologice, an scopul dezvoltarii competentelor psihopedagogice si constructiv-actionale, de facilitarea ansusirii normelor fundamentale ale limbii romane atat an exprimarea orala, cat si an cea scrisa, an conditiile multiculturalitatii europene si mondiale, dar si de cinstire a memoriei faptelor anaintasilor, concomitent cu pastrarea respectului si a dragostei, fata de patrie. Lucrarile au fost deschise de prof. Constantin Filip, an calitate de director al scolii cu Clasele I-VIII Nr. 1 Tarhaus. In alocutiunile prof. Anisoara Rusu, presedinte de onoare a Societatii Cultural-Pedagogice aGrigore Tabacaru” din Tarhaus si ale anvatatorului Petrica Bilibok-Barsan au fost salutati oaspetii de marca prezenti la acest simpozion. Rugaciunea si sfintirea aghiasmei au fost oficiata de preotul paroh al bisericii ortodoxe din Ghimes-Faget, parintele Viorel Olah. aaNoi, romanii, ne-am creat propria cultura din: traditiile traco-dacice, traditia latina, traditia culturii bizantine si propria experientaa, afirma Titu Maiorescu antr-una din lucrarile sale. S-a vehiculat multa vreme ca din limba daco-geta nu ne-au ramas decat cateva cuvinte si acelea foarte rar folosite. Studiile ulterioare au demonstrat existenta an vocabularul nostru activ a multor cuvinte. Multe cuvinte ce denumesc parti ale corpului omenesc, nume de plante, de andeletniciri agricole, pastoresti, viticole, piscicole, nume de ape, asezari, toponime, antroponime exista si astazi an dictionarele noastre si au contribuit la fiecare pas la demonstrarea existentei elementelor geto-dacice an limba vorbita de poporul nostru”, explica prof. Laetitia Leonte, pensionar, fost dascal al comunei Tarahus.
Evenimentul a continuat cu un interesant moment artistic in care elevi scolii, imbracati in costume populare traditionale, au prezentat o serie de dansuri traditionale originare din zona Tarhaus.
Membrii grupului folcloric aDatina stramoseasca” din satul Tarhaus au adus an scena nunta stramoseasca, cantecele si dansurile populare locale si moldovenesti, realizand o atmosfera deosebit de placuta an randul participantilor.
Cocaine Cowboys movie download Donald”s Diary full movie
Au colaborat o serie de institutii printre care se numara Universitatea Bacau, Facultatea de Litere – Colegiul de Institutori, Inspectoratul Scolar al Judetului Bacau, Casa Corpului Didactic aGrigore Tabacaru” Bacau, Inspectoratul Scolar al Judetului Harghita, Arhivele Nationale ale Romaniei – filialele judetene Bacau, Covasna, Mures, Harghita, Asociatia Pedagogica aGrigore Tabacaru” Bacau, Asociatia Romano-Catolica aDumitru Martinas” Bacau, Asociatia Cultural-Crestina aJustinian Teculescu”, Societate de Stiinte Filologice Bacau, Centrul European de Studii aCovasna-Harghita” Sfantu Gheorghe, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni – Bucuresti, Asociatia Cultural-Pedagogica aGrigore Tabacaru” Hemeius, Asociatia de Prietenie romano-franceza aBeaumont-Rachitis”, Colegiul National Pedagogic aStefan cel Mare” Bacau, Universitatea de Stat aAlecu Russo” Balti, Republica Moldova, Grupul Scolar Agricol Costesti-Arges, Scoala aGeorge Calinescu”, Onesti, Scoala aNicolae Simonide” Pitesti, Scoala de Arte si Meserii Agas, din Faget, dar si Scoala Nr. 1 Tarhaus.
[ad#stire] aan programele existente la nivelul scolilor moldovene se regasesc multe lecturi care privesc dezvoltarea spiritului si initiativei pentru lectura a copiilor si de asemenea se are an vedere si importanta educatiei artistico-plastice a copiilor avand an vedere specificul varstei acestora. Deosebim multe initiative care sugereaza respect pentru limba moldoveneasca cu puternice influente si afinitati cu limba romana. Culturile celor doua popoare au multe anrudiri si deseori acestea nu se pot distinge decat daca la tratam ca un tot unitar. A le separa total nu se va putea niciodata si nici tratarea celor doua elemente nu ar fi posibila”, a adaugat prof. Elvira Cemortan-Volosin de la Centrul Universitar Chisinau, Republica Moldova.
Dana Lungu
