Politica Agricola Comuna 2014-2020 distruge micii fermieri si agricultura montana. In cadrul Conferintei nationale „O noua PAC – Munti de oportunitati”, organizata la Brasov, a fost discutata problema diminuarii subventiei pentru suprafetele sub 5 hectare si modalitatea de stabilire a zonelor defavorizate montane. „Zona de munte este defavorizata complet. La munte se face o agricultura mai grea. Trebuie sa beneficiem de un minim sprijin, asa cum se intampla in alte state, nu sa ne puna bete in roate. Altfel, o sa ramana muntii goi,” avertizeaza Marioara Merlusca, presedinta Asociatiei Crescatorilor de Animale „Valea Muntelui”.
Prevederile stipulate in noua Politica Agricola Comuna au fost analizate de asociatiile fermierilor din Romania si specialistii din domeniu in cadrul Conferintei nationale, parte din proiectul derulat de catre EUROMONTANA si sase parteneri din Franta, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania si Romania. Scaderea subventiei pentru suprafete mai mici de 5 hectare ingenuncheaza fermele montane de mici dimensiuni. Unificarea suprafetelor de teren necesare este o problema majora, din cauza cadrului natural. Pentru zona montana ar trebui gandite si aplicate politici specifice. „Prin noua Politica Agricola Comuna, fermierii nu mai sunt sustinuti, sunt practic distrusi,” considera Marioara Merlusca, presedinta A.C.A. „Valea Muntelui” Agas. „Micii fermieri reprezinta ponderea cea mai mare in Romania. Subventia acordata pentru suprafetele sub 5 hectare este mai mica, iar pentru terenurile de peste 5 ha creste. Dar, aici, la munte, unde, cu cine sa te asociezi? Suprafetele sunt dispersate. La campie este altfel. Intre terenuri sunt haturi. Acolo te poti asocia, ca ai posibilitatea fizic. La munte nu sunt haturi, sunt paduri, poienite. Foarte greu te poti asocia. Zona de munte este defavorizata complet. La munte se face o agricultura mai grea.”
Nici modalitatea de stabilire a zonelor defavorizate nu-i ajuta pe fermierii montani, care invoca slabiciunile legislatiei actuale, prin intermediul carora unitati administrativ teritoriale sunt incluse, pe nedrept, in lista zonelor defavorizate. „Sunt unele comune trecute in zonele defavorizate, cu un varf de munte la 1500, intr-un colt de sat, iar restul terenului la 400 m altitudine. Se face o medie si intra in zona defavorizata,” subliniaza Merlusca, aratand, totodata, ca „trebuie pastrate traditiile, obiceiurile, modul de viata de la munte, cat inca le mai avem. Sunt oportunitati. Sunt o comoara pentru Romania si pentru Europa. O comoara bine ascunsa in munti, dar pe care statul roman nu vrea sa o descopere si sa o valorifice. Natura ne ajuta, flora ne ajuta, dar trebuie sa beneficiem de un minim sprijin, asa cum se intampla in alte state, nu sa ne puna bete in roate. Altfel, o sa ramana muntii goi.”
Problemele fermierilor nu se opresc aici. Producatorii locali trebuie sa-si reinnoiasca atestatele de produse traditionale pana in 11 august, altfel isi vor pierde dreptul de a mai comercializa produsele pe piata. Efortul financiar e mult prea costisitor. Aproximativ 1.000 lei sunt costurile pentru atestarea unui singur produs.
Concluziile extrase in urma dezbaterilor de la Brasov vor fi prezentate si la Bilbao, Spania, in cadrul Conventiei Europene a Muntelui, de la sfarsitul lui octombrie.
Un impediment major in atragerea fondurilor europene si, ulterior, in derularea proiectelor, il reprezinta consultanta. La aceasta problema ar putea raspunde viitoarele Centre Camerale Agricole. Proiectul de infiintare a Centrului Cameral Agas vizeaza recrutarea a minim 46 persoane, dupa cum urmeaza: manageri si angajati (minim 11 persoane), someri (minim 5 persoane), someri tineri (minim 10 persoane), someri de lunga durata (minim 5 persoane), persoane ocupate in agricultura de subzistenta (minim 15 persoane). Vor fi infiintate 18 Centre Judetene de consultanta camerala, care au ca scop dezvoltarea culturii antreprenoriale in mediul rural si cresterea gradului de ocupare. Ulterior, persoanele angajate in cadrul Centrului Cameral trebuie sa elaboreze proiecte pentru accesarea de fonduri europene, sa sprijine beneficiarii si prin consultanta la implementarea proiectelor. „Am redactat o lista cu 18 persoane, ingineri zootehnisti, tineri fara locuri de munca, din Agas, din cadrul A.C.A., dar si din afara ei. Primii trei, in urma sustinerii unui examen, vor fi angajati, timp de 8 luni, au salariile garantate. Ulterior pregatirii si cursurilor urmate, acestia trebuie sa fie capabili sa scrie proiecte, sa ofere consultanta privind atragerea fondurilor europene,” explica Marioara Merlusca, presedinta A.C.A. „Valea Muntelui”.
Marius Munteanu
