Inaltator, sublim si concret la «Avangarda XXII» Bacau

Festivalul de creatie literar-artistica “Avangarda XXII” este un eveniment cultural care s-a impus pe meleagurile bacauane prin osardia organizatorului acestuia, poetul si omul de cultura Victor Munteanu, unul din “exponentii” cu “state vechi” in promovarea culturii, care, spre cinstea “obstii scriitoricesti bacauane” acum ocupa – vremelnic- functia de director al Directiei de Cultura a judetului Neamt. Cum fiecare eveniment literar de o mare amploare isi gaseste o “inraurire” puternica in cele ce sunt, notam aceste impresii de la un moment de prezentare a mai multor volume, cuprins in acest festival. Bonom, cu o degajare rara si distinsa unor asemenea manifestari culturale, ca o gazda binevoitoare pentru invitatii veniti din toate colturile tarii, Victor Munteanu a mentionat ca “Festivalul «Avangarda XXII» a ajuns la cea de -a XIII a editie si se bucura de prezenta unui mare numar de personalitati ale scrisului”. Pe nevazute parca spatiul frumos amenajat, aflat la etajul Centrului de Cultura “George Apostu” din Bacau (unde s-a desfasurat aceasta intalnire), s-a transformat intr-un “salon alb” al creatiei literare (totul fiind impodobit in alb). In “momente de respiro”, au rasunat si armonii muzicale in interpretarea unui grup concertistic de tineri de la Colegiul National de Arta “George Apostu” din Bacau . Pe rand, amfitrionul Victor Munteanu a prezentat publicului invitatii de la aceasta manifestare, facand si unele referiri legate de fascinanta lume a scriitorilor. “Uniunea Scriitorilor din Romania numara in jur de 2000 de membri si nu mai stii cati sunt autentici – probabil vreo 10 la suta! – dar scriitori ortodocsi sunt foarte putini”, a mentionat Victor Munteanu facand cunostinta celor prezenti cu Paul Aretzu, “ce face parte din «Liga grea» a celor care scriu”. El a prezentat o carte pe care a scris-o in trei ani (“Magarita lui Balaan”) in care “firul calauzitor” al fiecarei pagini arata ca “omul poate sa fie orb, sa nu vada destinul si drumul pe care a apucat”. Si scriitorul Paul Aretzu a facut cateva observatii pertinente asupra literaturii de azi, mentionand intre altele ca “intalnim mai rar carti foarte bune” – un argument fiindu-i “oferit” de criticul literar Gheorghe Grigurcu (evidentiat ca “functionar al scrisului”, ce a declarat ca este nevoit ca din 5 carti, la 4 sa scrie procese verbale!) . Poetul si scriitorul Marian Draghici a fost o prezenta placuta la Festivalul «Avangarda XXII». El a afirmat ca este autorul a 7 volume de poezie, dintre acestea unele fiind editate dupa rescrierea multor poeme! Ca o ilustrare lirica la acest eveniment Marian Draghici a recitat o poezie din volumul “Lumina incet” (ce a fost premiat la festivalul bacauan), in care se regasesc si versurile: “Fiecare dintre noi are undeva o negresa / Nu te poti bizui pe negresa… / Ea are consistenta aerului”. Venit din marele si dulcele targ al Iesilor Ioan Holban a prezentat o lucrare monumentala. Este vorba de o sinteza asupra literaturii romane de azi, in centrul atentiei autorului fiind poezia si proza. “Cartea porneste de la literatura anilor 1948-1950 cand – dupa cum a mentionat George Calinescu, «pamantul literar romanesc intrase intr-o seceta prelungita» si urmareste tot ceea ce s-a scris timp de 30 de ani”, a marturisit Ion Holban, autor al unei carti (“Spatiul memoriei – Ion Creanga”, care a ajuns la cea de-a VI a reeditare). Eminescologul Teodor Codreanu a adus la Bacau doua volume a caror titluri trimit la o dubla intertextualitate. Este vorba de “Basarabia eminesciana” (in care sunt publicate 400 de articole ale poetului referitoare la tinutul dintre Prut si Nistru) si “A doua schimbare la fata”, autorul facand mentiunea ca in anul 1936 Emil Cioran a publicat volumul “Schimbarea la fata a Romaniei”. Numele marelui eseist roman a fost subliniat si cu o mentiune a sa, mereu actuala in Romania: “Ori de cate ori s-a dorit «schimbarea la fata» a acestei tari, s-a produs o «schimonosire» iar «tavalugul» comunismului a adus o schimbare ce a fost dezastruoasa”. In contextul acesta Teodor Codreanu nu avea cum sa nu aminteasca un lucru: “nici evenimentele din 1989 nu au fost sa fie ca sa aduca o schimbare majora, caci ce a inceput comunismul in Romania continua cei de azi!” De pe meleaguri salajene a poposit la Bacau Daniel Sauca, realizatorul “Caietelor silvane” (premiate de “Avangarda XXII”). El a citit un pasaj edificator pentru continuarea momentului anterior prezentat, in care a notat:”In nemiloasa trecere a timpului, cautam excelenta. Ii adoram pe cei cu bani iar «ratatii» nu intereseaza pe nimeni! Criminalii, tiranii, tradatorii sunt mai performanti si daca ai «accesari» esti un tip de succes”. Poetul Dumitru Braneanu, fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Bacau (ce sprijina de mai multi ani desfasurarea a multe manifestari artistice), a dorit sa exprime faptul ca “acestea sa devina «istorie», astfel de proiecte viabile devenind o permanenta pentru cultura bacauana”. Versurile citite de acest poet au fost “pline de drag, de suflet si de incantare” – fapt ca “e bine si de unde sa se cearna”. Au rasunat frumos versurile “prapastii fara cer / se adancea in tacerea noastra /cu lacrimi curatind amagirile”. Mentionand ca a debutat in scris la 60 de ani colonelul (r) Paul Valerian Timofte (dupa multe zeci de articole publicate in cotidianul “Desteptarea” din Bacau in care a evidentiat eroismul si faptele de arme ale celor care si-au dat viata pentru tara), a facut o marturisire inedita: “sunt un patriot local si trebuie sa traim cu o puternica recunostinta faptul ca primii eroi ai Razboiului de Independenta din 1917 (Andrei Lupu, din Luizi Calugara), al primului Razboi Mondial din 1916 (Nicolae Macarie) si din al doilea Razboi Mondial (Ion Boros), au fost fii ai meleagurilor bacauane” . Colonel (r) Paul-Valerian Timofte a editat volumul “Consemnari istorice”, sub egida Asociatiei Nationale Cultul Eroilor “Regina Maria”. Poetul Dan Bogdan Hanu si prof.univ.dr. Doru Ciucescu, autorul a mai multe volume cu insemnari de calatorie, au fost alti invitati care au vorbit despre ceea ce au realizat in ultimul timp dupa cum cu o mare inflacarare Cornel Paiu a relevat “insula de romanism” de care s-a bucurat la muntele Tabor (realizand si un volum – liturghisire, numit “Tabor”). Scriitorul romascan Ioan Dobreanu a prezentat romanul “Marturisirea”, pe care l-a scris in localitatile harghitene Subcetate si Lunca Bradului si cu care “a intrat ]n literatura romana, dovedind o adanca cunoastere a psihologiei umane” (dupa cum a notat preotul Cornel Paiu). Acest roman, care a avut un mare succes si peste Prut (fiind remarcat de Nicolae Dabija), are ca personaj principal pe Bogdan Vidrascu, un om al generatiei sale care un mare mit. Scriitorul comanestean Ion Lupu “a punctat” cu realizarea celui de-al 12-lea volum al sau, numit “Teofana” (o admirabila poveste de dragoste cu parfum medieval) iar o alta autoare bacauana, Elena Bostan a reusit sa exprime bucuria “de a invata pana la adanci batraneti”, accentuand printr-un vers un fapt ce ne-ar face viata mereu mai frumoasa: “cand e «dezlegare la duminica» e dragoste!” Istoria autentica a acestor vremuri a fost adusa in actualitate de Dan Nicolescu, el evidentiind in “Monografia comunei Strugari” cum s-a facut cooperativizarea pe aceste meleaguri.
Dar “revelatia” acestei intalniri de la Centrul de cultura “George Apostu” din Bacau a fost prezentarea volumului “Portile de lemn ale satului, Portile sufletului”, realizat de casuneanul Constantin Tudose. Victor Munteanu a tinut sa remarce faptul ca “asupra «arhitecturii» portilor de lemn, la care nu s-a gandit nici o institutie de stat, autorul acestei carti a avut vointa sa recupereze asemenea comori unice”. Marturisind ca vine “din «Liga Necunoscutilor» , Constantin Tudose a lasat pe prof. Vilica Munteanu, director al Directiei Arhivelor Nationale Bacau, “cu delegare de competenta” pentru a prezenta ineditul volum. “Un deal ne desparte, in locul unde am copilarit, de comuna Casin, si am vazut multe lucruri. «Poarta casunenilor» este «eroina» cartii si dupa cum remarca si prof. dr. Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie al Academiei Romane, aceste porti sunt prea putin cunoscute. Cartea in sine este «o poezie», cu un text foarte concis si «la obiect»; este un album absolut desavarsit, cu porti prezentate in integralitatea lor, fiind si ilustratii a elementelor ce fac parte din ornamentatia portii. Daca in Casin mai sunt aproape 400 de porti, acest fapt se datoreaza si oamenilor locului. Poarta deschide o cale spre alta cunoastere si oamenii Casinului, avand ca inaintasi de frunte mocani si rucareni stabiliti pe aceste meleaguri, au simtit nevoia sa isi arate «falosenia» lor. Iar poarta este cea la vedere! Ceea ce e dincolo de poarta probabil o sa intalnim in alte carti ale lui Constantin Tudose”, a declarat prof. Vilica Munteanu. Mentionam ca volumul – album “Portile de lemn ale satului, Portile sufletului” a primit Premiul Culturale “Georgeta si Mircea Cancicov” pentru monografia anului 2013. Seara prezentarilor editoriale din cadrul Festivalului de creatie literar – artistica “Avangarda XXII” s-a incheiat cu un admirabil moment poetic sustinut de Simona Dumitrache – un nume despre care se va mai auzi in creatia literara, versurile sale impresionand prin eleganta si inefabilitate.
Ion Moraru