Consilierii lui peste prajit

Trebuie sa fi nitel dus cu pluta daca poti crede ca salvarea Termon consta in inchiderea temporara a societatii si vaduvirea a peste 4000 de onesteni de apa calda. Insa daca interesele de partid o cer, politicienii locali voteaza asa cum le susura seful. Vorbesc de domnii consilieri locali de la rosii si galbeni, cei care, deocamdata, fac legea in Consiliul Local Onesti. E adevarat ca sistemele centralizate sunt sortite falimentului pe cat este de adevarat ca acest faliment este dictat de factorul local, cel care acum are de gand sa-si planteze interesele in banii socitatii. Caci unde este mai usor de controlat banul decat intr-o societate de interes public? Baietii destepti din consiliul onestean nu inventeaza roata. Multi dintre ei au sau cunosc un prieten sau cunosc pe cineva care are un prieten cu firma de decopertat tevi, altii si-au facut rost de electrozi pentru sudura acestor tevi iar cei mai destepti doar plimba hartii. E adevarat, voi va platiti intretinerea si va intrebati de ce trebuie sa nu beneficiati de luxul de a face un dus cu apa calda. Pai e simplu, societatea are datorii la furnizori insa la firmele capusa platile sunt la zi. Acum solutia gasita de puterea galben-portocalie nu are darul de a rezolva lucrurile. Pai daca nu ai activitate nu incasezi bani. Daca nu incasezi bani nu poti plati datorii. Daca nu poti plati datoriile intri in faliment. Si daca intri in faliment, activele tale vor fi vandute pe bucati. Ieftin, cum altfel. Cred ca sunt vreo doi politicieni pregatiti cu banii in tescherea sa participe la un simulacru de licitatie care sa le asigure in patrimoniu ceva cladiri, utilaje sau posibilitatea de a furniza apoi servicii. De fapt e sigur, incercari au mai fost, pana acum nereusite. Insa, stiti cum e, speranta moare ultima iar banul trebuie sa circule. Dintr-un buzunar de smecher in altul ca deh, suntem o mare famiglie. Cam asta-i saga, dom’ primar este de acord iar voi veti avea parte de dusuri reci. Asa se mai caleste omul, ce tot ne plangem ca vrem confort si normalitate? Auzi tupeu!