Orasul – statiune Targu Ocna e o localitate din ce in ce mai cautata de turisti, pentru Salina pe care o adaposteste, dar si pentru alte atractii cu care e binecuvantata zona. Parcul Magura, promovat prin siturile «Natura 2000», cu izvoarele sale de ape minerale si cu piscina amenajata in urma cu cativa ani, bazinul cu apa sarata, pensiunile cu tot mai multe optiuni si salba de biserici sunt cateva dintre argumentele unui popas. „Turistii vin la Targu Ocna ca la doctor”, ne-a declarat Carmen Sitaru, de la Salina Trotus, mentionand ca „aici se pot trata nevrozele, dar si alergiile. La 240 m adancime e o temperatura constanta de 13 grade Celsius, iar in salina sunt zone pentru exploatarea sarii si de destindere pentru turisti. Privind culoarea sarii, avem indicii asupra temperaturii la care s-a format aceasta. Sarea alba denota faptul ca era foarte cald la formarea ei, iar straturile cenusii sunt semnele ciclurilor de sedimentare. Aici se afla o biserica sapata in sare si un muzeu care arata cum se extragea sarea odinioara”.
Profesorul Corneliu Stoica, de la Colegiul National „Costache Negri” Tg. Ocna ne-a declarat ca „exploatarea e veche, de peste cinci secole, sarea fiind descoperita intamplator de catre un talhar, spune o legenda. Exploatarea sarii a avut o insemnatate deosebita si in timpul domniei lui Stefan cel Mare. In mai putin de un secol, Targu Ocna ajunsese al doilea oras din Moldova. Judecatile vremii au pus oamenii sa isi spele pacatele in ocna, ceea ce mai tarziu a facut ca aceasta sa insemne inchisoare. Astfel, s-a creat o mina din care sarea a fost exploatata cu ajutorul raufacatorilor”. „Dar nu sarea, ci apele minerale i-au adus pe oameni la Targu Ocna” – ne-a mai declarat prof. Corneliu Stoica: „Nasterea bailor «Nastasache», a avut loc la cateva decenii de la descoperirea primului izvor de apa minerala de la Slanic Moldova (numit si Izvorul lui Spiridon Mihalache). Prin cele 7 izvoare de apa minerala descoperite la Tg. Ocna acest oras s-a dezvoltat din punct de vedere touristic, iar dupa 1851 a fost recunoscut ca statiune balneoclimaterica, fiind tratate in principal afectiunile reumatismale”. La Targu Ocna, legatura dintre sare si apa e vizibila si ca un barometru natural. Nu departe de oras e o «stanca» de sare unde localnicii, privind la dara de culoare ce se prelinge asupra acesteia, stiu cum va evolua vremea.
Unicatele Magurii
In orasul – statiune de la poalele Magurii, natura „nu s-a incurcat cu jumatati de masura”. Aici, remarca pictorul Mihai Nechita Burculet, „trecerea de la deal la munte este un adevarat paravan, asemenea unui hotar”. Parcul Magura a fost declarat in 2004 rezervatie naturala pentru 88 de hectare, iar din 2011 rezervatia s-a extins la 288 hectare. Pe langa conservarea unor specii si habitate, se urmareste si refacerea habitatelor existente. Din punct de vedere geografic, Rezervatia Magura se afla si pe raza localitatilor Slanic Moldova si Dofteana, de la altitudinea de 700 m intalnindu-se plaiurile si munceii Nemirei. Sunt ca formatiuni forestiere fagete si fag – gorun, iar ca unicate ale faunei se intalnesc doua specii de amfibieni, care necesita o atentie speciala. E vorba despre buhaiul de balta cu burta galbena si de o salamandra, tritonul cu creasta. Aceste specii se gasesc in lacul care se afla in apropierea Manastirii Magura Ocnei, lac alimentat de la un izvor si unde spectacolul baltii este sonor. Tritonul cu creasta se adapteaza si pe uscat, fiind numit si „salamandra de foc”, ce traieste doua vieti – in pamant si in apa – si se intalneste adesea in scorburi. Un alt lucru inedit al tritonului cu creasta (ce poate ajunge la 11 – 13 cm) este ca, in caz de pericol, poate renunta la coada si chiar si la membre „ca la o haina”, avand caracteristica regenerarii. Cum „omul imprumuta tot mai multe, fara a-si cere voie de la natura”, aceste specii sunt aproape amenintate cu disparitia.
Un alt element prin care omul considera „natura Magurii ca o anexa a locuintelor si a habitatelor”, spune silvicultorul targ – ocnean Constantin Cojocaru, este cel al cailor lasati liberi, ei apropiindu-se de „granita de a fi aproape salbatici”. C. Cojocaru: „Omul trebuie sa fie oglinda naturii, dar rar se intampla asa. In rezervatia Magura sunt fagi de peste 150 ani, ce impresioneaza nu doar prin durata de viata, ci si prin inaltimi de peste 50 m. Primavara in padure viata se manifesta cu intregul sau potential, dar vin si gunoaiele in aceste zone, si nu fac «drum dus – intors»! Magura are paduri de fag pe o suprafata destul de intinsa. Are mistreti in turme, ursi, lupi, iar mai jos vulpi si iepuri.” Dincolo de toate, Magura (surprinsa cu colturile sale pitoresti si de Stefan Luchian si Gh. Tattarescu), este si „Muntele Eroilor”. Prof. Corneliu Stoica: „este un loc vizitat de trei ori in Primul Razboi Mondial de Regina Maria, aici fiind cazuti un numar de peste 14 000 de ostasi romani. In varful Magurii a strajuit si vegheaza inaltimile o manastire (construita in secolul XVII, daramata de comunisti in 1960, refacuta dupa 1990). Aceasta biserica este o lectie despre felul in care lucrurile se darama si se reconstruiesc!”
Ion Moraru
