Onestiul, un municipiu care cheltuie mai mult decat produce. Primaria Onesti e in fruntea listei primariilor din judet neputincioase in fata tavalugului datoriilor acumulate de-a lungul anilor. Falimentul unor administratii publice locale e iminent. Multe dintre acestea nu reusesc sa acopere, din veniturile proprii, nici macar cheltuielile cu salariile personalului. “Realisti sa fim, e marea problema a administratiei romanesti in ansamblu. Sunt unitati administrativ teritoriale la limita subzistentei,” atrage atentia Ionel Palar, deputat USL. La 1 mai 2013 se inregistrau 750 milioane lei arierate in dreptul autoritatilor locale. Exista precedent: prima administratie locala care a cerut intrarea in insolventa, cea din Aninoasa, judetul Hunedoara. “E o situatie care o sa se generalizeze, iar primariile vor fi nevoite sa se reorganizeze. Nu stiu ce masuri poate lua statul,” declara senatorul PP-DD Marcel Bujor. Presedintele PD-L Bacau Tudorita Lungu acuza guvernarea USL ca legea insolventei vizeaza primariile PDL, care nu vor mai primi bani.
Primaria Onesti cheltuie cu aproape 10 milioane lei mai mult pe salarii si bunuri si servicii decat suma pe care ar avea-o disponibila din veniturile proprii. Aproape 100 miliarde lei vechi e subventia de care beneficiaza Onestiul din partea statului doar pe aceste capitole, excluzand investitiile. Administratiile publice locale sunt tot mai subrede, in conditiile in care s-au obisnuit sa arunce banii pe vrute si nevrute, iar economia locala e la pamant. La o analiza superficiala, un prim semn al dezechilibrului financiar consta in situatia in care cheltuielile totale ale unei primarii sunt mai mari decat veniturile sale totale. Conform situatiei de venituri si cheltuieli (vezi tabel), primaria municipiului Onesti e cap de lista la nivel de judet, intr-o enumerare care mai include Beresti Tazlau, Berzunti, Gura Vaii, Manastirea Casin, Oituz.
“S-a incercat in ultima perioada ca toti banii alocati sa mearga pe stingerea arieratelor. Chiar exista hotarare de guvern prin care se interzice contractarea altor cheltuieli fara sursa de finantare si pana nu se achita toate restantele, pentru ca altfel rostogolim un bulgare,” declara Ionel Palar, deputat USL. Prin facilitarea stingerii arieratelor, statul incurajeaza si indisciplina financiara, apreciaza primarul comunei Helegiu, Mihaela Badic. “Acum, statul s-a trezit si a venit cu o lege buna, dar tot cam tarziu, prin care nu-ti da voie sa mai angajezi contracte de investitii pana nu te duci cu bugetul la Finante si sa vada daca ai credite pentru investitii. A existat si pana acum o reglementare prin care nu ai voie sa angajezi cheltuieli mai mari decat creditele.”
Daca la 1 februarie 2013 autoritatile publice locale inregistrau la capitolul arierate 1,2 mld. lei, la 1 mai 2013 suma acestora a scazut la 750 milioane lei, conform cursdeguvernare.ro. Recenta scadere a fost posibila datorita cadoului facut de Guvernul Ponta primarilor si presedintilor de C.J. Printr-o ordonanta de urgenta, din 15.05.2013, acestia din urma pot imprumuta de la stat sumele necesare pentru achitarea datoriilor mai vechi de 90 zile, pe care le au fata de firmele private. Administratiilor locale li se va permite sa imprumute suplimentar, din Trezorerie, inca 120 de milioane de lei, peste cele 800 de milioane, limita stabilita in ianuarie. Senatorul PP-DD Marcel Bujor considera ca primariile “probabil ca vor deveni falimentare, daca guvernul nu gaseste solutii.” Insa tot el crede ca depistarea solutiei tine de autoriatile locale si mai putin de guvern. “Acum nu stiu ce solutii ar putea sa gaseasca guvernul pe plan local. E o situatie care o sa se generalizeze, iar primariile vor fi nevoite sa se reorganizeze. Cred ca depinde de fiecare primar cum isi pastoreste primaria.”
Evolutia recenta a arieratelor autoritatilor localeLuna Arierate (mil. lei)
1 iulie 2012 1.200
1 sep. 2012 1.300
1 ian 2013 840
1 feb 2013 1.200
1 mai 2013 750
Primari trec, primari (re)vin, datoriile se aduna. Cine raspunde?
Deputatul Ionel Palar spune ca e un lant vicios. “Unii dintre primari, exceptandu-l pe cel de la Beresti Tazlau, pentru ca acolo e o primarie unde lucrurile functioneaza bine, sunt si la primul mandat. Au preluat o datorie din urma pe care n-au facut-o dansii. E greu sa arati cu degetul strict catre primarii actuali.” De aceeasi parere e si senatorul Marcel Bujor, care considera ca “primarii care sunt mai vechi in functie probabil ca si-au dramuit mai bine finantele. Sunt cazuri unde primarii au facut cheltuieli peste masura, nu au mai castigat, iar noul primar a intrat intr-o datorie pe care trebuie sa o achite si nu are bani. Numai pe plan local trebuie sa se gaseasca o solutie, poate o reorganizare.” Sunt putini cei care au raspuns in fata legii pentru datoriile acumulate si lasate mostenire in urma pierderii fotoliului de primar. Sunt datorii care depasesc cu mult alocarile insumate de la Consiliul Judetean si Guvern: Berzunti, Casin, Corbasca, Gura Vaii.
Primarul comunei Helegiu, Mihaela Badic, subliniaza ca “ar trebui sa raspunda vinovatul – cine a angajat contracte si a indatorat primaria peste gradul admis.” De altfel, sunt situatii in judetul Bacau unde, nici dupa un an de la alegeri, nu au fost intocmite procesele verbale de predare – primire intre vechiul si noul primar. Practic, noul primar nu a “preluat” sub semnatura primaria.
Cheltuielile de personal, mai mari decat veniturile proprii
Doua treimi dintre primariile de comuna la nivel national nu reusesc sa acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii (vezi tabel). “Cred ca multe primarii sunt in cazul asta din cauza faptului ca incasarile din taxele si impozitele locale s-au diminuat, prin plecarea multora,” apreciaza senatorul Marcel Bujor. Pe de alta parte, departamentele de colectare a taxelor si impozitelor locale din cadrul primariilor sunt subdimensionate. Prin urmare, e greu sa soliciti eficienta si, mai ales, indeplinirea gradului de colectare la 100%. Deputatul USL Ionel Palar mizeaza, in continuare, pe sprijinul acordat de Guvern si Consiliu Judetean primariilor. ” Sunt U.A.T.-uri la limita subzistentei. Aici e greu sa mai discuti de proiecte de anvergura. Orice administratie, cat ar fi ea de mare sau de mica, trebuie sa supravietuiasca cu aparatul propriu. Daca nu poate supravietui real, sa fie ajutata atat cu fonduri de la CJ, cat si de la Guvern.”
Declararea insolventei trimite primarii acasa?
Ordonanta 46/2013 privind insolventa unitatilor administrativ teritoriale nu era doar asteptata, ci si necesara, in contextul in care peste 90% din comunele din Romania nu au bani pentru a-si achita datoriile exigibile, conform www.dailybusiness.ro, la 1 iulie 2013. Exista, deja, precedentul primariei Aninoasa, jud. Hunedoara, careia i s-a aprobat solicitarea de intrare in insolventa de catre Tribunalul Hunedoara. Institutia are datorii de peste 6 milioane de lei catre furnizori si stat. Datoriile dateaza, dupa modelul prezentat mai sus, din mandatul fostului primar, si depasesc cu 140% veniturile bugetului local. Nu discutam in acest moment de primarii in insolventa aflate in judetul Bacau. Solutia ar fi “sa nu se mai angajeze lucrari pe care sa nu le poti sustine financiar. E un intreg lant al slabiciunilor, pentru ca intra si firma in faliment, iar primaria nu mai incaseaza taze si impozite,” arata deputatul Palar. Astfel, cu cat mai multe primarii disciplinate financiar, cu atat mai putine firme in faliment. “Pe termen scurt, pentru o disciplina financiara si administrativa, cred ca (n.red. legea insolventei) este singurul lucru care se putea face. Pe termen lung, revin si spun ca trebuie sa ne intindem cat ne tine plapuma. Avem o sursa enorma de bani europeni pe care a folosit-o doar cateva primarii din judet,” adauga Palar.
Odata declarata starea de insolventa, prefectul convoaca Comitetul pentru situatii de criza financiara si planul de redresare. Potrivit art.5, al.1, lit. a, din acest comitet face parte, printre altii, chiar responsabilii: primarul sau presedintele CJ al unitatii administrativ teritoriale aflata in procedura de insolventa. Despre acest aspect, avocatul Gheorge Piperea declara pentru www.business24.ro, in editia de pe 23.05.2013, ca “Primarul si presedintele Consiliului Judetean nu au ce cauta intr-un astfel de comitet, de vreme ce sub conducerea lor s-a ajuns in situatie de criza.”
Guvernul USL urmareste desfiintarea primariilor PDL
In interviul acordat pentru Onesti Expres (nr. 487) de Tudorita Lungu, presedintele PD-L Bacau, aceasta a declarat ca “legea insolventei e data cu dedicatie pentru primariile PD-L, pentru ca nu vor mai primi bani.” Raspunsul deputatului USL Ionel Palar a subliniat perioada guvernarilor Boc: “Nu e vorba despre asa ceva. Doamna Lungu sa se uite putin in trecut sa vada ce s-a intamplat in timpul guvernarii Boc, pentru ca Boc a adus aceste administratii in pragul falimentului. Nu cred ca se va ajunge aici. In Romania nu vor ajunge primarii care sa fie inchise, dar o disciplina financiara este necesara.” Desi in opozitie, nici senatorul Bujor nu confirma temerea presedintelui PD-L Bacau si crede ca legea insolventei “va veni in ajutorul primarilor. Dar nu trebuie sa anticipam si sa spunem ca numai primariile USL vor primi bani, iar cele PD-L nu. Spre exemplu, primaria Casin, USL, a primit foarte putine fonduri de la CJ si alte primarii PD-L au primit mai mult.”
Ovidiu Munteanu










