Profesorul univ.dr.ing. Viorel Rati: „Alegeti soiurile romanesti!”
260 milioane de euro pentru modernizarea si infiintarea de livezi noi in cadrul Programului de reconversie in pomicultura, prin noul PNDR 2014 – 2020. Specialistii bacauani prevad o crestere a suprafetelor ocupate de livezi la 1.650 hectare. In prezent, judetul detine 931 ha de plantatii pomicole in productie. Cel mai mare furnizor de nuci in perioada interbelica, Moldova are traditie in pomicultura, Bacaul ocupand un loc important cu cele 5 bazine pomicole pe care inca le mai are si pe care le poate dezvolta: Valea Trotusului, Valea Tazlaului, Valea Bistritei, Valea Siretului si Valea Berheciului. Profesorul univ. dr. ing. Ioan Viorel Rati, de la Departamenul Biologie, Ecologie si Protectia Mediului din cadrul Universitatii „Vasile Alecsandri”, ne spune care sunt zonele favorabile plantatiilor pomicole, dar si care e frecventa accidentelor climatice in judet.
Programul de reconversie in pomicultura, dupa derularea celui in viticultura, are prevazute fonduri totale de 260 milioane euro, din care 40 milioane euro pentru prelucrarea si comercializarea produselor. Prin acest program, Ministerul Agriculturii considera ca pot fi reabilitate aproximativ 35.000 ha de plantatii pomicole. MADR si-a propus ca, pana la sfarsitul anului 2020, Romania sa atinga o suprafata de 200.000 ha cu livezi, de la 142.200 ha in prezent, din care 60.000 ha in declin. Prof. univ. dr. ing. Ioan Viorel Rati, din cadrul Departamentului Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau, considera ca tinta e realizabila. „Cred ca fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeana pentru acest program vor fi absorbite, pentru ca exista o presiune si o asteptare destul de mari. 200.000 ha pana-n 2020 este un obiectiv realizabil. Pomicultura din Romania a stagnat din 1990 pana-n prezent din cauza deficitului de fonduri care ar fi putut sustine investitiile in domeniu, care intra pe rod in anul 2, 3, chiar 5. Dar si din cauza lipsei unei strategii pe termen lung. Culturile de prun si mar predomina la nivel national, mare parte fiind in sistem clasic, mai putin in exploatare intensiva si foarte putin in plantatii moderne.”
Programul de restructurare din pomicultura e planificat sa acopere toate problemele sectorului, cu o componenta de plantare si pana la organizare, depozitare, conditionare, marketing, valorificare. Conform proiectului, sumele alocate vor putea fi folosite pentru infiintarea plantatiei, productia de material saditor, sistemul de sustinere si de irigatii, dotarea cu utilaje, depozitarea si procesarea productiei.
Bacaul, peste 700 ha de livezi noi pana in 2020„Fructele de la Galean au o calitate deosebita”
In aceasta perioada se realizeaza un studiu la nivel national prin care sunt identificate bazinele potentiale in fiecare judet. Aceste bazine sunt propuse, in primul rand, dupa traditia pomicola pe care a avut-o si dupa conditiile pedoclimatice specifice. Deci solul, clima, trebuie sa corespunda cu caracteristicile materialului saditor. „Judetul Bacau detine in prezent 931 ha de plantatii pomicole care functioneaza. Am propus prin programul de reconversie o suprafata de 1.650 ha, deci 719 ha plantatii noi, care inseamna foarte mult comparativ cu inactivitatea de dupa Revolutie si pana astazi. Aceste 931 ha sunt bine intretinute si exploatate de putinii specialisti care au mai ramas,” arata prof. univ. dr. ing. Ioan Viorel Rati.
Specialistii bacauani au stabilit ca exista in judet cinci zone favorabile, pentru care au propus si suprafetele de plantatii noi incepand cu 2014 – 2020: Valea Trotusului (200 ha), Valea Tazlaului (120), Valea Bistritei (530 ha), Valea Siretului (200) si Valea Berheciului (600 ha). „Unele dintre ele au fost traditionale, cu sectoare pomicole puternice, care au functonat in diverse sisteme de organizare. Sunt si zone unde nu au existat plantatii masive, pe suprafete foarte mari. Sunt acele microclimate extraordinar de favorabile. Exemplific zona Targu Ocna. Intre Targu Trotus si Targu Ocna, am mentionat acolo Galean, este o zona foarte calda, unde putem sa gasim caisi si piersici. In aceste microclimate se pot face fructe de cea mai buna calitate. Calitate care a fost consemnata cu ocazia concursurilor, competitiilor de degustare si de apreciere a calitatii cu medalii de aur. Deci microclimatul cere anumite specii. Ferma de mar de la Targu Trotus este renumita in toata tara pentru productiile mari si calitatea fructelor, la majoritatea concursurilor de degustare obtinea pentru soiul Golden premiul special al juriului. Cei interesati trebuie sa stie ca proiectul lor poate obtine mai multe puncte daca respecta anumite criterii, cum ar fi, zona de favorabilitate pentru o livada. In programul acesta s-au propus si speciile,” spune Rati. Conditiile specifice Bazinului Valea Trotusului favorizeaza speciile: mar, par, gutui, cires, visin, nuc. Pe Valea Tazlaului rezultate bune au dat speciile: prun, mar, par, visin, arbusti fructiferi.
„O mare problema va fi sortimentul,” apreciaza profesorul Rati. „Este bine ca toti cei care vor sa faca proiecte pentru atragerea fondurilor europene in pomicultura sa se documenteze, pentru ca in Romania exista studii de sortiment care recomanda niste soiuri de inmultire in zona asigurate statistic. Au fost urmarite mai multi ani pe productie si au fost puse in campuri experimentale. Le recomand celor care vor sa deruleze astfel de proiecte ca, atunci cand isi comanda material saditor, sa se documenteze, sa apeleze la cercetatorii nostri romani, care au realizari foarte bune, incat sa dezvoltam rezultatele noastre.”
Reconversia viilor, un succes cu neajunsuri
„Trebuie sa invatam din greselile programului de reconversie in viticultura”
In ultimii patru ani au fost disponibili aproximativ 210 milioane euro pentru procesul de reconversie si replantare a vitei de vie. Banii au fost atrasi in proportie de 100%, mult mai repede decat alte fonduri europene, iar solicitarile au fost mult mai mari. „Trebuie sa invatam din greselile programului de reconversie in viticultura,” considera specialistul bacauan Ioan Viorel Rati, apreciind ca „s-a derulat in conditii foarte bune si a contribuit la marirea suprafetelor cu vii, dar s-au inregistrat si o serie de aspecte negative, in principal privind materialul saditor. S-au adus butasi care nu intotdeauna au corespuns cu situatia reala din tara, adica soiuri care nu se aclimatizeaza foarte bine, sunt sensibile la conditiile de la noi din tara, sau soiuri care chiar nu au indeplinit conditiile fitosanitare. In pomicultura nu trebuie sa se intample aceste lucruri. Ne-am dori ca in programul de pomicultura sa incercam in primii doi ani, la nivel national, sa punem la punct o baza de productie a materialului saditor certificat, adica baza cu eticheta albastra, care sa poata fi acceptata in proiectele Uniunii Europene. Sa fie introduse in proiecte rezultatele cercetarii in materie de sortiment, de studii de acomodare a soiurilor in conditiile din Romania. Cercetarea noastra de 50 ani, care este foarte buna in materie de soiuri si de zonare, poate face parte integranta in acest program de reconversie.”
Moldova era cel mai mare furnizor de miez de nuca pentru Europa
Mult apreciata mobila din lemn de nuc a dus la disparitia plantatiilor de nuc din judetul Bacau si nu numai. Bacau, Neamt, Iasi, Suceava, Gorj, Valcea, Dambovita si Prahova detineau paduri si plantatii intinse de nuc. Desi protejat prin lege, astazi mai intalnim nucul doar pe alocuri. Profesorul Rati, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau, considera ca „avem un potential extraordinar pentru plantatii de nuci. In perioada interbelica, Moldova era cel mai mare furnizor de miez de nuca pentru Europa. La ora actuala, nucul nu mai este pe lista plantatiilor in masiv. Aici as vrea sa mai temperez elanul celor care vor sa faca plantatii de nuc cu buna-credinta si se grabesc sa achizitioneze material saditor care exista pe piata, in principal din Franta. Nu contest calitatea materialului saditor, doar ca in iernile in care temperaturile sunt mai joase de minus 20 grade avem o problema cu inghetul. De asemenea, foarte frecvent sunt intalnite ingheturile tarzii de primavara, care produc probleme soiurilor de nuci cu fructificare laterala. In sortimentul traditional romanesc exista soiuri foarte bune. Cel mai bine este sa-ti valorifici soiurile tale, invatate cu aceste conditii climatice. In judet nu avem plantatii in masiv de nuc. Ponderea este data de nucii razleti. Nu este nimic organizat, dar avem potential.”
Livada trebuie sa fie o uzina vie
„Pomicultura se poate face si pe suprafete mai mici. In general, 15 ha la pomi, fiind o exploatatie foarte buna, si 5 ha la arbusti fructiferi. Important este ca proiectele sa fie gandite la dimensiuni de exploatatii care sa poata sa valorifice la maxim toata mecanizarea care este in pomicultura. O plantatie trebuie sa fie o uzina,” explica Rati.
Cercetatorul bacauan atrage atentia asupra riscurilor si subliniaza, inca o data, necesitatea consultarii rezultatelor specialistilor din domeniu. „In judetul Bacau au fost cinci accidente climatice, conform unui studiu realizat in ultimii 30 ani. Spre exemplu, inghet in timpul iernii, inghet cauzat de temperaturile scazute tarzii de primavara sau vegetatie prelungita toamna si cu inghet foarte timpuriu inainte de intrarea in iarna. Toate aceste accidente s-au intamplat de cinci ori in Bacau si care sa fie grave pentru pomicultura. Accidentele climatice sub forma de grindina au si ele o anumita frecventa. Daca vrei sa faci o investitie intr-o plasa contra grindinei, apelezi inainte la o astfel de analiza si evaluezi necesitatea unei astfel de investitii de 15.000 – 20.000 de euro/ha.”
Marius Munteanu
