Himera schimbarii

In fiecare primavara (calendaristic vorbind ca… iarna nu se da dusa nicicum, isi scutura “cojoacele de zapada” si cu bataia rece a vantului aduce multe neplaceri), spre sfarsit de martie, aniversam… cu manifestari din ce in ce mai putine, Unirea din anul 1918 a Basarabiei cu Romania. Acest fapt al istoriei capata conotatii din ce in ce mai puternice datorita situatiei politice de peste Prut si nu am putea intelege cum stau lucrurile la modul concret daca nu am asculta si opiniile basarabenilor. Plecand de la o intamplare… care are insemnatatea ei, publicistul Val Butnaru a notat: “Zilele trecute, am fost la o policinica. In timp ce mi se lua proba de sange, doamna cu seringa si cu halat alb m-a luat la intrebari… Referindu-se la stirile cu privire la scumpirea energiei electrice si, implicit, a gazului, ea se revolta in gura mare si vroia sa afle un raspuns de la mine la sacramentala intrebare «Ce-i de facut?» O ascultam fara sa reusesc sa strecor macar cateva cuvinte, in timp ce ea ma presa in continuare. Simteam ca se confrunta cu mari greutati… La sapte dimineata trebuie sa fie deja la serviciu. Fara zile de odihna. Cu dispozitie buna si cu zambetul pe buze. Gazul si energia electrica ii inghite tot salariul. Ce-i de facut? Taceam. Sangele picura rosu si indiferent. Ca in «Toba de tinichea» a lui Gunter Grass. Pana la urma, inainte de a pleca, am balmajit si eu ceva incurajator, dar abia in strada am inteles ca am gresit. Cum de nu ne crapa noua obrazul cand ii incurajam pe oameni in halul acesta? De ce le dam sperante? De ce le spunem ca daca va veni la putere cineva bun, drept si necorupt lucrurile vor lua o intorsatura buna? Cand vom avea curajul noi, nu ei, sa le spunem odata si odata adevarul gol-golut, incomod, dar eliberator – niciodata Basarabia nu va reusi de una singura sa depaseasca conditia de stana!
Cu fortele proprii Basarabia niciodata nu va scapa de marasmul politic, de ocupatia ruseasca, de saracie, de coruptie, de furturi zilnice ale banului public, de manipularea la televizoare, de functionari nepriceputi, de specialisti necalificati, de drumuri desfundate, de orase prafuite, de case jerpelite, de ZIL-uri si GAZ-uri monstruoase, de mutre impietrite in transportul in comun, de produse alimentare scumpe si contrafacute, de mafioti si de tot gunoiul ce s-a adunat in ultimii 25 de ani. De ce nu spunem ca singura solutie care ne poate salva este Unirea imediata cu Romania? Nu una ipotetica si incerta, ci anume asta – imediata! Basarabeanul poate fi de acord cu orice argument pe care i-l aduci in legatura cu viata lui mizerabila de azi, dar stramba din nas cand ii vorbesti de Unire. Inteleg, 200 de ani de ocupatie ruseasca nu trec fara repercusiuni. Inteleg, televizoarele rusesti introduse in fiecare casa de basarabean, ca niste cai troieni, dezonduleaza creierii mult mai eficient decat orice senila de T-74. Si totusi, daca simtim macar un pic de responsabilitate in fata Istoriei, in fata acestei bucati de pamant, in fata acestei natiuni de nomazi rataciti prin paginile propriei istorii, renegate si necunoscute, daca avem puterea de a ridica fruntea si a privi zarea luminoasa, nu-i asa ca avem si datoria de a bate din poarta-n poarta si de a le vorbi oamenilor adevarul? Cum poate fi realizata Unirea imediat? Cred ca avem ce discuta la aceasta tema, dar dati-mi voie sa va expun cateva lucruri foarte simple. As vrea sa ma uit in ochii unui bolnav, dependent de medicamente (ce sunt de 2 -3 ori mai scumpe la Chisinau decat in Romania!) – ar spune el «nu» Unirii daca numai in acest mod isi poate salva viata? As vrea sa-l aud pe un bugetar sau pensionar – de ce ar fi ei impotriva Unirii azi, daca maine salariul ori pensia li se va tripla? De ce un artist nu ar vrea sa fie cunoscut de o tara mare si desteapta? De ce miile de reprezentanti ai societatii civile care pledeaza pentru combaterea coruptiei, de exemplu, ar avea ceva impotriva Unirii? Maine DNA isi va incepe activitatea la Chisinau si poimaine mafiotii de aici se vor trezi deja cu dosare penale. Nu la anul, nu cand UE se va enerva, ci maine!
De ce nu le vorbim oamenilor aceste lucruri? Sa va spun de ce? Din cauza Uniunii Europene. Politicienii de la Chisinau au lansat de curand o noua poveste de adormit naivii. Republica Moldova merge neabatut pe calea integrarii in Uniunea Europeana! Poti declara orice, dar adevarul ramane, oricum, unul singur si neschimbat – Republica Moldova este un stat falimentar, corupt, impotent. Mai pe scurt – o stana. Republica Moldova nu se va integra in UE nici in urmatorii 10 ani, nici in urmatorii … Pacat de copiii nostri, care vor repeta destinul nostru de nomazi, rataciti intre o sansa istorica si o nesansa triviala. Pacat e ca stim cu totii lucrul acesta, dar ne prefacem ca asteptam «himera schimbarii»! Nu integrarea in UE e sansa noastra ci Unirea cu Romania”.