Editia 2016 a Festivalului Concurs National de Creatie Literara “Avangarda XXII” (organizat la inceputul lunii octombrie de catre Fundatia Culturala “Georgeta si Mircea Cancicov ” din Bacau), a inceput dupa un periplu fructuos al scriitorilor ce au fost invitati la aceasta manifestare prin mai multe colegii bacauane. In “Itinerariile” prin aceste institutii (la Colegiile nationale “Ferdinand I”, “Vasile Alecsandri”, la Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, la Colegiile tehnice “N.V. Karpen”, “Henry Coanda” si “Anghel Saligny”), s-a abordat o tema foarte incitanta – “Valoare si impostura in literatura romana”, in cadrul careia s-au impartasit multe idei de luat in seama in ceea ce priveste destinul literaturii. Sala Consiliului Judetean Bacau (locul unde se iau toate deciziile pentru dezvoltarea continua a judetului), a fost cel mai potrivit pentru desfasurarea Salonului Cartii “Avangarda XXII”, care aduce in prim plan cele mai noi volume de valoare, din vastele domenii ale scrisului (poezie, proza, critica si istorie literara, eseu, traduceri, memorialistica si altele). Intre volumele ce s-au aflat in mijlocul participantilor dar si in centrul atentiei juriului Festivalului “Avangarda XXII” mentionam: “Cuvantul coborat printre noi” si “Pornind de la zero” (ce il au ca autor pe Cassian Maria Spiridon), “Calatorii amanate” (de Radu Florescu), “Inchizi fereastra. Si zbori” (de Gellu Dorian), “Seceta” ( de Nicolae Panaite), “Lumea se petrece” (de Calistrat Costin), “Anul Sarpelui Glykon” (de Theodor George Calcan), “Foc de seara” (de Stefan Balau), “Ganduri din inima apei ” (de Dumitru Braneanu). Au mai fost prezentate volumele de poezie “Paznicii peretilor” (de Cornel Paiu), “Partea nevazuta a lunii” (de Mioara Baluta) si cele de proza “Ostatecul Umbrei” (de Ion Fercu), “Podul Ilenei” (de Ion Timaru) si “Taine” (de Adrian Lungu). De asemenea, s-au mai facut referiri asupra volumelor “De la Nistru pan’ la Nisa” (de Dan Iacob) si “Fete jupuite. 12 interviuri cu Ioan S. Pop” precum si la unele carti recent aparute, care au fost prezentate de catre autori. “Festinul literar” supervizat de juriul ce a avut in componenta ca presedinte pe criticul literar Ioan Holban (din Iasi) si pe Alexandru Cistelecan (cunoscut critic literar din Targu Mures), pe prof. univ. Vasile Spiridon (din Piatra Neamt), pe scriitorul si traducatorul Geo Vasile (din Bucuresti) si pe scriitorul si omul de cultura Victor Munteanu (omniprezent pe tot parcursul festivalului), a debutat cu emotiile unei profunde interpretari a unei frumoase melodii de dragoste de catre cantautorul Florin Tutuianu (ce a fost prezent cu mai multe momente artistice deosebite la acest eveniment). Despre volumele prezente la “Salonul Cartii” acestei editii a festivalului, considerate a fi cele mai bune aparitii editoriale din ultimul timp, am aflat pe parcurs multe lucruri deosebite, autorii acestora “desfatandu-ne” cu lecturi din creatia proprie dar si cu multe marturisiri.
«Frumos si existential»
Victor Munteanu, moderator al acestui “slalom printre carti” a invitat la cuvant pe poetul Gellu Dorian, despre care a mentionat ca “este un om important in cultura romana, fiind organizatorul a 25 de editii a Festivalului Eminescu de la Botosani”. Despre volumul “Inchizi fereastra. Si zbori” Gellu Dorian a mentionat ca este a 10 -a sa carte si ne-a bucurat cu lectura unui poem din aceasta. Venit din judetul Bistrita Nasaud scriitorul Ovidiu Nusfelean (care realizeaza revista “Miscarea Literara”, ce tocmai a implinit 15 ani de la aparitia primului numar), ne-a adus mai aproape atmosfera de sarbatoare prin care s-au celebrat, cu cateva saptamani in urma, implinirea a 150 de ani de la nasterea poetului George Cosbuc. “Imi amintesc cum a fost omagiat Cosbuc si la sarbatorirea centenarului, in 1966. In satul Hordou, in care s-a nascut, drumurile erau pline de oameni, casele aveau covoarele scoase «pe tarnat» (cerdac)… Cosbuc poate a fost «poet al taranimii», intr-un fel nefericit… Putem sa ne intrebam daca este sau nu actual, pentru ca este un poet ce inca se lasa si se va lasa descoperit, cu poezii aduse in actualitate”, a declarat scriitorul Ovidiu Nusfelean. Poetul bucurestean Geo Vasile, traducator in limba italiana (prezent pentru prima data la Festivalul “Avangarda XXII”) , ne-a marturisit ca si-a dedicat viata poeziei romane si italiene, in care a tradus pe “Eminescu, Bacovia si Blaga, ce alcatuiesc «o triada» foarte actuala”. In linia opiniilor exprimate la aceasta manifestare Geo Vasile a mentionat:”Eminescu este poetul emblematic, ce reprezinta sufletul romanesc in profunzime … iar Octavian Soviany este cel mai mare poet al actualitatii!” Recitalul liric care a urmat ne-a bucurat cu versuri ale Mioarei Baluta (o voce “inconfundabila” in lirica feminina bacauana actuala), ale lui Dumitru Braneanu (participant activ la toate manifestarile culturale din orasul lui Bacovia, el fiind si coordonator al Festivalului Literar “Toamna bacoviana”) si ale lui Cornel Paiu. Daca “prin lirica sa” ne-a transmis mesajul ca “e timpul ca frica sa-si infranga destinul”, parintele preot Cornel Paiu a declarat ca “volumul «Paznicii peretilor. Summa. Harmoniae. Unus» este cel de-al III-lea, care incheie o trilogie (precedentele carti aparand in anii 2009 si 2013). Este un experiment liric ce ma anima si sper sa conving!” Autor al volumului de versuri “Anul Sarpelui Glykon”, Theodor George Calcan a conturat o definitie proprie a poeziei, considerand ca este “starea de spirit ce imi permite sa o duc pana la capat! Eu cred ca noi, poetii, suntem niste «administratori» ai emotiilor”. La “momentul confesiunilor” s-au aflat si Ion Timaru,care a surprins asistenta cu declaratia ca volumul sau “Podul Ilenei” este “o alternativa la Monografia comunei Podoleni (jud. Neamt), ce prezinta o poveste a unei Ilene contemporane noua” dar si prozatorul Adrian Lungu (autor al romanului “Taine” in care “actiunea se desfasoara timp de cateva ore, intr-un oras in plina miscare”). Despre volumul “Foc de seara” (de Stefan Balau) am aflat ca a fost premiat la Festivalul de Poezie de la Sighetul Marmatiei iar eseistul pietrean Dan Iacob (prezent pentru cea de-a II a oara la Festivalul “Avangarda XXII” de la Bacau si-a prezentat cateva din cartile pe care le-a realizat. Moderatorul acestui colocviu, scriitorul bacauan Victor Munteanu a dat cuvantul criticului literar Alexandru Cistelecan, pe care l-a considerat “cel mai bun critic literar de poezie” iar scurta sa impresie impartasita (“frumusetea in complexitatea acestei stari este un pas spre «autismul» literaturii, in care scriitorii se prezinta intre scriitori”) a starnit o polemica profunda, ce “a ars mocnit” pe toata durata desfasurarii acestui festival de literatura. Poetul Aurel Pantea ne-a recitat una din creatiile sale, subliniind ca “prietenia se masoara in spiritul exigentei” iar ieseanul Nicolae Panaite ne-a vorbit atat despre proiectele sale literare cat si despre revista “Cronica Veche”. Cu cea mai sincera bucurie pentru participarea la aceasta manifestare Dumitru Lecca, presedintele Asociatiei Culturale “Familia Lecca”, a declarat: “Intr-o tara in care , din pacate, se produce subcultura, la Bacau aceasta manifestare este o actiune culturala deosebita. Este foarte mare bucuria sa vad ca Bacaul, un oras in care familia mea a reusit ca sa-si pastreze identitatea peste veacuri, este un oras cultural, din ce in ce mai puternic”. O puternica emotie a trait la aceasta intalnire scriitorul Cornel Galben, care a prezentat un nou volum al unui jurnal deosebit la care lucreaza – “fiorii” emotiei fiind adusi de interpretarea, de catre cantautorul Florin Tutuianu a unei melodii realizate pe versuri scrise de catre cel ce trudeste la cunoasterea “Personalitatilor bacauane”.
Puterea exemplelor
Dupa ce cunoscutul critic literar Ioan Holban, presedintele juriului acestei editii a Festivalului “Avangarda XXII” a marturisit ca i se pare “frumos si existential ceea ce se intampla aici” si dupa ce prof. univ. Vasile Spiridon a amintit cum, in 1977 Nicolae Ceausescu a ajuns la concluzia ca “cenzura trebuie desfiintata” si a aparut … autocenzura, a fost un moment deosebit in care moderatorul manifestarii, Victor Munteanu a prezentat pe Constantin Tudose, managerul de proiect al “Obarsiei Mioritei” – amplu sir de evenimente (colocvii, vizite la gospodarii satului), care au cuprins in vara acestui an meleagurile Casinului. “Constantin Tudose este tenacele «diriguitor» al acestui eveniment, ce aduce la Casin «o armata » de cercetatori din domeniul etnografiei”, a mentionat Victor Munteanu. Asemeni “unui muntean sadea” (la Casin fiind cea mai inchegata comunitate de munteni, prin faptul ca acum trei secole aici s-au stabilit rucarenii si dragoslovenii Muscelului si Argesului), Constantin Tudose a reusit sa atraga admiratia tuturor, el facand precizarea ca “intr-un sat situat in vestul judetului Bacau «niste tarani» au indraznit si au reusit sa faca din localitatea lor «o marca identitara». Dintru inceput s-a avut in vedere cultura populara locala, aici vorbindu-se de portile de lemn cu trei stalpi si acoperis, altele decat cele secuiesti, diferite de cele din Maramures. Oamenii locului au facut carausie in scop de negot… Si ca sa fie «un triptic» , la 20 km de Casin se afla locul unde sunt tinuturile celor trei baci din balada «Miorita» – tinutul baciului moldovean, reprezentat de Valea Casinului – una din cele mai minunate vai din Romania, tinutul baciului vrancean – cu culmea montana Zboina Verde si al celui ardelean – de aici pornind si drumuri spre Bretcu. Ce au avut ca scop acesti tarani? Sa «demiticizeze» balada «Miorita» sau sa o remitizeze! Prima editia a «Obarsiei Mioritei» a avut loc in 2015, in acest an fiind editia a II-a si la care au participat si elevii «olimpici» la Limba si Literatura Romana din judetul Bacau”. Constantin Tudose a fost incantat de faptul ca s-a putut adresa participantilor la acest festival literar bacauan, el fiind in pragul unei deplasari in Portugalia, pentru a prezenta cartea pe care a scris-o in urma cu trei ani – “Portile de lemn ale satului, Portile sufletului”.
O “intoarcere” la ideea ca “traim intr-un fel de autism” a fost evidentiata de medicul romascan Dan Gabriel Arvatescu, un fin observator al realitatilor cotidiene, care a remarcat ca “traim intr-o lume in care se citeste din ce in ce mai putin dar se scrie din ce in ce mai mult… Avem tendinta de a sti tot despre toate, intr-o astfel de lume! Tendinta este spre autism, spre un autism individual… Solutia ne-a dat-o Constantin Tudose, de la Casin: daca am putea «demiticiza» Romania, ne-ar fi mai bine!” Si ce gand poate fi mai profund decat cel rostit in acest context de doctorul Dan Gabriel Arvatescu!: “Daca este adevarat ca fiecare om are cheile raiului, aceste chei deschid si portile iadului!” Cu puterea unui exemplu personal deosebit prof. univ. Constantin Parascan (care in tineretea sa a lucrat pentru scurta vreme pe … platforma Combinatului Chimic Borzesti!), a creionat “mai multe linii tangentiale”, conturand astfel orizontul “universului” sau. “Ma intorc mereu in spatiul acesta bacauan si marturisesc ca toata viata mea am iubit poezia, am trait evenimente deosebite. In 1978 am participat la primul Colocviu National de poezie din Romania comunista, unde de la tribuna s-au rostit mai multe « discursuri dinamitate». In anul 1975 am reinfiintat, impreuna cu Daniel Dimitriu Cenaclul «Junimea», timp de 15 ani patronand acest cenaclu literar. Tot la Iasi am desfasurat o bogata activitate muzeistica… «Intorcandu-ma la radacina » am reusit ca sa realizez la Prajesti (com. Magiresti), un sat din apropierea Moinestiului, «Muzeul Razesilor Gazari», in care se gasesc expuse monede romane, ceramica «de Cucuteni» originala, costume populare romanesti”. Prof. Liviu Chiscop, ce este preocupat de ani de zile de recuperarea patrimoniului cultural bacauan, a punctat faptul ca anul trecut s-au implinit 100 de ani de la debutul literar al lui George Bacovia. Evocand aceasta mare personalitate a literaturii romane vorbitorul a adus mai multe amanunte despre sarbatorirea, de la 14 decembrie 1956 (cand Bacovia implinea 75 de ani), ce a avut loc la Casa Scriitorilor din Bucuresti dar si despre … ultima intalnire a acestuia cu orasul Bacau, din 1947. “Multimea bacauanilor aveau impresia ca se despart nu numai de un fiu al orasului ci si de un timp, care incheia o epoca!”, a mentionat prof. Liviu Chiscop, care a amintit si faptul ca Bacovia fiind considerat un poet national, dupa 1964 autoritatile locale au sprijinit aparitia revistei “Ateneu” si din 1971, desfasurarea primei editii a Festivalului “Bacovia”. In acelasi “tonus bacovian” a vorbit si prof. Ioan Neacsu, care se mandreste cu realizarea unei editii anastatice a revistei “Orizonturi Noi”. Adevarat “om de isprava” scriitorul Culita Ioan Usurelu (care realizeaza “pe speze proprii” revista “Salonul Literar”), si-a exprimat bucuria si admiratia pentru ca “ceea ce vad aici la Bacau nu se intampla in judetul Vrancea si pentru aceasta sunt si putin invidios!” Cu o atitudine (severa) care il singularizeaza in ” criticul literar cel mai rigid”, ce de fiecare data surprinde atmosfera literara cu “punctul pe I pus unde trebuie” Grigore Codrescu a subliniat in cuvantul sau faptul ca “de 20 de ani Fundatia Culturala «Mircea si Georgeta Cancicov» se straduie sa realizeze manifestari literare de tinuta!” Fara sa aduca nici o critica nimanui el a mentionat:”Bacaul are o singura sansa, A CULTURII!”. Profesorul si criticul literar Grigore Codrescu a vorbit si despre ultima carte pe care a realizat-o, aceasta numindu-se “Personalitatile timpului si contemporanii nostri” – “o carte despre personalitatile bacauane. Am pornit de la Titu Maiorescu si m-am oprit la cei ce au trecut repede ori au stat mai mult la Liceul «Regele Ferdinand». Aici au fost Garabet Ibraileanu, Vasile Parvan, George Balaita, Ovidiu Genaru. La noi subiectivismul este in floare si ar trebui sa ne bucuram de raspunsul la intrebarea «unde a lucrat cel mai frumos George Enescu?» (la Tescani), sa-l evidentiem pe pictorul Nicu Enea! VREAU SA ARAT BACAUANILOR CA SINGURA SANSA A BACAULUI ESTE CULTURA!” Iar acest lucru l-a aratat “in duiosul ton” al muzicii adevarate si soprana Claudia Vasilache, ce de fiecare data dupa interpretarea unei arii sau cantonete, a invaluit frumoasa atmosfera literara cu “balsamul” puternicelor trairi, cand te bucuri de ceva sublim! “Temperatura” si efervescenta intalnirii din Sala Consiliului Judetean Bacau, din cadrul Festivalului Concurs National de Creatie Literara “Avangarda XXII” a fost apreciata si de cei care s-au bucurat de laurii acestui concurs.
Ion Moraru
