Cu prilejul celebrarii “Stamariei”, toata suflarea comunei Casin a fost polarizata la mijlocul lunii august de un eveniment deosebit. Este vorba despre manifestarea numita “Obarsia Mioritei”, care a intregit traditionala parada a carutelor cu coviltir precum si “Targul da Stamarie” – sarbatori ce reinvie atmosfera marelui iarmaroc ce se tinea in perioada interbelica la Casin, timp de mai multe zile in luna august. La savarsirea unei slujbe religioase la Biserica munteneasca “Adormirea Maicii Domnului” de catre un sobor de preoti ce l-a avut in frunte pe parintele protoiereu Constantin Alupei, de la Protopopiatul Onesti, acesta a spus intr-un cuvant de invatatura:”De cateva ore suntem in curtile Mariei, Maica Domnului a carui adormire a produs tristete. Dar pe Maica Domnului o impresioneaza orice lacrima si nici o cerere catre ea nu ramane ca sa nu fie inaintata la tronul Imparatului Iisus Hristos”. Este de evidentiat faptul ca aceasta biserica, ce a fost zidita cu piatra din paraul Casin in secolul al XVIII-lea de muntenii veniti din Rucar si Dragoslavele si care a fost pictata in anul 1794 de Ion Popovici, a fost cuprinsa de o atmosfera de sarbatoare, casunencele imbracand straiele costumului popular traditional. Multe icoane din biserica au fost impodobite cu esarfa tricolora iar parintele protopop Constantin Alupei a felicitat locuitorii comunei Casin “pentru credinta in care traiesc”. El a prezentat si “Imnul Maicii Domnului”, o creatie recenta a IPS Ioachim Bacauanul, Arhiereul Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului. Dupa savarsirea Sfintei Liturghii a hramului Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, “cu mic cu mare” casunenii au urmarit parada carutelor cu coviltir (care este unica in Romania). Si de aceasta data “carausii” Casinului au imbracat frumoase costume populare si au trecut de-a lungul satului, cu carutele pregatite pentru drum lung, asa cum au vazut la mosii si stramosii lor. Parada a avut loc de-a lungul drumului principal care strabate satul Casin, carutele cu coviltir intorcandu-se in apropierea Primariei.Sute de casuneni au asteptat momentul in care un frumos si numeros grup vocal a interpretat un cantec al carausilor, din zestrea folclorica a zonei. In aceasta atmosfera Daniel Soroiu, primarul comunei Casin, care a intampinat cu cuvinte de binete pe oaspetii din Basarabia prezenti la sarbatoare, a declarat:”Este un lucru minunat primirea comunei Casin in Asociatia celor mai frumoase sate. Sa pastram frumoasele noastre traditii, sa le imbunatatim de la an la an si asa comuna noastra va fi si mai cunoscuta”. El l-a felicitat pe Constantin Tudose – “artizanul” principal al frumoasei manifestari de la Casin. Un cuvant emotionant a rostit in fata Primariei Casin ing. Luciana Pascu Carlan, consilier superior la Directia de Dezvoltare Durabila si Menagementul Proiectelor a Consiliului Judetean Bacau, ea mentionand: “Sunt onorata sa fiu azi la Casin, sa traiesc aceste momente speciale. Am cunoscut aici cele 5 generatii ale minunatelor dantelarii de la portile de lemn, fapt ce poate ca acest sat sa ajunga unul dintre cele mai frumoase din tara. Generatiile tinere trebuie sa puna in valoare aceste traditii, sa putem spune ca aceasta comuna este deosebita. Suntem onorati sa avem participanti de marca la aceasta sarbatoare, cercetatori stiintifici de la Muzeul National al Satului «D, Gusti» din Bucuresti, personalitati din mediul academic din Republica Moldova si din tara precum si din judetul Bacau. Ma bucur ca in apropierea acestor meleaguri binecuvantate se afla « gura de rai» unde s-a nascut balada «Miorita», care este o nestemata a folclorului romanesc!” Si ing. Luciana Pascu Carlan a apreciat implicarea in realizarea frumoaselor activitati de la Casin a lui Constantin Tudose (autor al unui impozant album “Portile de lemn ale satului, Portile sufletului”), pe care l-a numit “cautatorul neobosit al comorilor Vaii Casinului”.
Casinul, in Asociatia celor mai frumoase sate
La decernarea insemnelor ce atesta primirea comunei Casin in Asociatia celor mai frumoase sate, presedintele acestei asociatii, Nicolae Marghiol a adus felicitari casunenilor “pentru ca in fiecare zi incercati sa mentineti lucrurile autentice iar portile unice de lemn de aici ne dorim ca sa fie cunoscute ca si portile maramuresene”. El a mai mentionat:”Romania s-a nascut la sat si romanii nu pot sa isi imagineze viata fara sat. In sat ne reintoarcem si incercam sa facem un viitor, pentru ca iubind satul, ne dorim o viata mai buna in Romania, ce trebuie ca sa profite cat mai mult de fondurile europene”. Relevand faptul ca primirea Casinului in Asociatia celor mai frumoase sate “este un eveniment important pentru judetul Bacau” Nicolae Marghiol a mai mentionat:”Suntem foarte bucurosi sa recunoastem ca azi la Casin am regasit alte valori ale Romaniei. Aici este o comunitate foarte dinamica si este un fapt deosebit recunoasterea acestui sat ca unul dintre cele mai frumoase din Romania precum si din Europa, asociatia noastra facand parte dintr-o federatie europeana”. Aceste momente inaltatoare traite de locuitorii Casinului au atins cota sublimului in clipele in care membrii Grupului folcloric “Haiducii” din Costesti (Republica Moldova), au prezentat un program artistic, cantand neamul nostru, romane.
Pornind in cautarea “obarsiei Mioritei”, oaspetii manifestarilor culturale de la Casin (academicieni, profesori universitari din Romania si din Republica Moldova, reprezentanti ai Ministerului Culturii, cercetatori de la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti si de la alte institutii muzeale din tara), au facut o calatorie la Scutaru, pe culmea Muntelui Zboina Verde marcand cu un monument locul nasterii cunoscutei balade pastorale. Ei au poposit mai intai la “Masa lui Voda”, care vine din negura istoriei, amintind faptul ca pe aici domnitorul Moldovei, Gheorghe Stefan trecea deseori in Transilvania. Ca un fapt ce poate nici istoricii si nici artistii nu-l pot deslusi (“Masa lui Voda” este asemeni “Mesei Tacerii” realizate de marele sculptor roman Constantin Brancusi la Targu Jiu!), la acest popas Constantin Tudose a amintit ca “voievodul Gheorghe Stefan a condus miscarea boierilor impotriva grecilor in Divanul Moldovei. El a semnat in anul 1656 cel mai important tratat cu rusii iar despre vremea domniei sale cronicarul Miron Costin a mentionat ca «fiind om intreg, cu hire adanca… timp de 5 ani Moldova a avut mare belsug». Nicolae Milescu Spataru a fost sfetnicul acestui domnitor, care, atunci cand trecea in Ardeal spunea «merg sa numar oile si sa tocmesc lefegii». Cunoscuta in legendele locului ca «Masa lui Voda», aceasta a rezistat atator sute de ani, asa ca sa ne gandim si la inaintasii nostri”. Ridicand pieptis serpentinele unui drum forestier cu masini de teren, urmatoarea oprire a fost la “Fantana lui Ferdinand”, loc simbolic unde silvicultorii au amenajat o masa lunga, cu scanduri, pentru popas. Aici Constantin Tudose a evocat pe Regina Maria si pe Regele Ferdinand, ce au urcat pana la aceasta cota, in zona fiind amplasamentul pentru puternice operatiuni militare. “Aici, in timpul Primului Razboi Mondial Regele Ferdinand a venit pentru a coordona trupele romane in lupta inegala dar dreapta cu armata germana. El s-a opus patriei mama pentru a ajuta poporul roman. Exista intentii de a fi refacuta «Fantana lui Ferdinand», unde in semn de multumire si de cinstire a vitejiei armatei romane, familia regala a revenit. Pe nedrept, valea Casinului nu este pomenita de istorici in evidentierea luptelor din Primul Razboi Mondial, in satul Curita (com. Casin) fiind un cimitir cu 3500 de morti cazuti in acest razboi. Una din constructiile deosebite pentru cinstirea acestei jertfe a fost Casa Nationala din Casin, un loc unde manifestarile folclorice puteau capata un aspect ordonat. Iar datorita trecerii armatei pe drumul ramas de la domnitorul Gheorghe Stefan, maresalul Averescu a dat ordin ca acest drum sa fie pietruit. Astfel ca, aici la cota 1300 metri eroii nostri nu au fost numai eroi ci si constructori!”, a declarat initiatorul ineditei actiuni de cautare a “obarsiei Mioritei”, casuneanul Constantin Tudose.
Balada ce ne uneste
Ajunsi in Poiana Zboina, singurul loc din tara unde se intalnesc tinuturile celor trei personaje din Balada “Miorita”, am fost intampinati de monumentul ce pecetluieste locul intruchiparii acestei frumoase balade . Aici parintele Marius Cojocaru a savarsit o slujba de sfintire a acestui monument, cuvintele sale de suflet rasunand si cuprinzand in ecourile sale mirificul peisaj. De nu ar fi doar niste cuvinte rostite din adancul sufletului sau, preotul Marius Cojocaru a mentionat: “Ne aflam intr-un loc de raspantie si de intalnire a confluentelor spirituale, intr-un «punct nevralgic» al neamului nostru. Noi, romanii, trebuie ca «sa ne dezbaram» de aceasta «pata» a conflictului, redat in balada «Miorita» si suntem siguri ca vom scapa de aceasta. Disputa dintre baciul moldovean, cel ungurean si cel vrancean spune ca avem in sange crima si nu este asa! Neamul nostru este unul crestin. Blestemul acesta al neamului nostru, care prin ispita uneori , la nerabdare alteori, naste aceasta «racila», trebuie sa dispara dintre noi, ca sa avem un alt deziderat mai inaltator! Lupta poporului nostru este un punct ce nu se consemneaza in istoria presarata cu atatea jerfe ale sufletului! Felicit pe cei care ne-au adunat in cuget si simtire dar sa ne indreptam gandurile si spre Adormirea Maicii Domnului. Aceasta nu este o adormire latenta, ci spre Inviere, pentru trezirea noastra si sa iesim din acest impas. Ne-am pierdut industria, agricultura si nu toate lucrurile in domeniul educatiei , al sanatatii sunt cum ar trebui sa fie! Strig in acest pustiu al padurii pentru a nu deveni pustii si sufletele noastre, ca daca nu avem acea traire de a depasi pragurile celor ce doresc doar a acapara si a avea iar pe romanii nostri de peste hotare ii uitam de tot, neamul nostru ajunge intr-o stare latenta. Ne cheama reverberatiile muntilor si codrilor nostri, care nu ne-au lasat in cursul istoriei! De la inteleptul Diocasius stim ca «dacii erau prinsi de munti si faceau comert cu neamurile din jur», punandu-si mai inainte de toate o demnitate care in timp a adormit! Privesc in ochii si in sufletele dumneavoastra si vad ca avem calitati si afecte nebanuite, nepuse in valoare. Sa le scoatem, sa nu-si mai bata nimeni joc de noi, pentru ca suntem un neam aparte si binecuvantat. Iar neamul nostru de casuneni este deosebit, sa nu ne vindem atat de usor, pe 2 – 3 galbeni, cum asteapta ei! Vorbesc dintr-o inima plina de inflacarare a Duhului Sfant! Maica Domnului nu ne paraseste , intru adormire ea nu a parasit lumea ci ne-a aratat calea spre vesnicie si spre fiul sau, Mantuitorul”. Profesorul Constantin Macarie, din Soveja (jud. Vrancea), care de o viata cauta sensurile si semnificatiile profunde ale “Mioritei” a amintit celor prezenti “la umbra” noului monument ridicat faptul ca “in anul 1970 impreuna cu regretatul poet Florin Muscalu gandeam «o Casa a Mioritei», ce a ramas doar un vis! La respectabila varsta de 93 de ani prof. Albu din Soveja a proiectat un Monument «Miorita» , cu o inaltime de 30 de metri. Pe acest monument, ce-l vedeam asezat pe o esplanada, voiam sa fie scrise versurile «Mioritei» si numele tuturor voievozilor iar cei trei ciobani erau cu mainile unite. Planul nu a putut fi dus la indeplinire…” Prof. Constantin Macarie a mai mentionat: “Pe acest loc, mai aproape de Dumnezeu, acest monument marcheaza unitatea noastra nationala iar ceea ce face Constantin Tudose e o mare provocare, sa ne arate adevaratul «picior de plai» si «gura de rai!»” Prezent la aceste momente emotionante academicianul Nicolae Dabija, unul din cei mai cunoscuti poeti si publicisti din Basarabia a declarat: “Am facut cel mai lung drum in viata mea, sa ajung de acasa – acasa. Suntem acasa si cred ca Dumnezeu atunci cand a intentionat sa faca raiul, a facut «o mica repetitie» cu Casinul. Balada «Miorita» a fost auzita de basarabeanul Alecu Russo in 1846 iar noi acum am venit din Basarabia sa mai culegem o «Miorita», in care cei trei pastori se impaca si nu conspira unul impotriva altuia. Fara aceasta minune, care este balada «Miorita», celelalte nu ar fi! Se spune ca din graiul dac se mai pastreaza 156 de cuvinte si majoritatea sunt prezente in balada. Herodot mentiona ca «Dacia era tara cea mai intinsa» si sunt variante ale «Mioritei» in care ciobanii «unul este dac / altul este trac / si celalalt get!» Acest monument al «Mioritei», ar trebui sa fie atat de inalt incat sa se vada si din Basarabia si din toate colturile pamantului romanesc, pentru ca este o balada ce ne uneste si trebuie sa ne uneasca! Ne-am gandit la «Miorita» altfel si sa ne mandrim ca avem o asemenea balada, sa fim demni de ea!” Mentionam ca la Caminul Cultural Casin a avut loc si o sesiune de comunicari pe tema “Obarsiei Mioritei”, la care alaturi de invitati au participat numerosi oameni de cultura si iubitori ai culturii populare traditionale.
Ion Moraru
#1 : 26/08/2015, 20:17
