Iubitorii de frumos din municipiul de pe Trotus se pot bucura, pe bulevardul Oituz, de frumusetea unei gradinite cu flori. Aici stralucesc trandafiri, cele mai frumoase crizanteme, “regina noptii”, insa in aceasta primavara au inflorit in mica gradina narcise, lalele, bujor si chiar firave firisoare de ghiocei. Cel care le ingrijeste si le ocroteste este onesteanul Gheorghe Oprisan (foto), care la varsta senectutii este coplesit de numeroase amintiri. “In martie 1963, cand m-am mutat la acest bloc, in jurul lui ramasese gramezi de moloz, in urma constructorilor. Peisajul era unul arid si m-am hotarat sa sap aceasta bucata de pamant, pentru a fi cultivata cu flori. Putin a lipsit sa fie aici straturi cu ceapa… Imi plac foarte mult florile; ele infrumuseteaza peisajul. In fiecare primavara ma gandesc la toate ungherele acestei gradinite, ce rasaduri de flori sa pun pe randuri… Apoi, pana toamna tarziu, cand florile se usuca, le ingrijesc cu o mare pasiune. Este o munca deosebita aceasta si florile din gradinita plac la toata lumea atunci cand infloresc. In mijlocul lor se afla o planta agatatoare ale carei flori isi deschid petalele asemeni unei cupe rosiatice… Acesti ciucuri se mentin infloriti in toate lunile de vara, din iunie si pana spre sfarsitul lunii septembrie. Alaturi am trandafiri care infloresc de mai multe ori pe an, pentru acest lucru fiind un «mic secret»: se taie floarea uscata”, ne-a marturisit cu bucurie Gheorghe Oprisan.
In acest loc aproape singular de pe bulevardul Oituz sunt peste 30 de fire de trandafiri, cu flori albe, roz si de un rosu aprins. Pentru ca ei sa straluceasca atat de frumos, munca “gradinarului” Gheorghe Oprisan incepe de toamna, cand ingroapa trandafirii. Primavara, cu o mare grija, ei sunt taiati asemenea butasilor de vie. Pe tot parcursul verii, florile sunt udate cu apa scoasa de la o cismea din apropiere. De multe ori unele din cele mai frumoase flori din aceasta gradinita sunt rupte de trecatorii ce vor sa le pastreze. Acest fapt il intristeaza pe Gheorghe Oprisan, ce pentru a nu avea si alte surprize, a prins in beton tevile subtiri de otel, ce sustin plantele.
Dornic de a ne mai impartasi din frumusetea acestei pasiuni, iscusitul gradinar din Onesti ne-a mai declarat: “In fiecare primavara daruiesc flori celor care au dragoste de ele, pentru a le ingriji. Mi-am facut chiar si o mica pepiniera de nuci si in incinta curtii Bisericii Ortodoxe «Sfantul Nicolae» am plantat patru nuci. Acum astept sa infloreasca crizantemele toamnei, ce au un parfum deosebit. Ele sunt rezistente la bruma!” Acestei mari pasiuni a lui Gheorghe Oprisan, dragostea fata de flori, sunt bucurii care ii surad dar si ganduri care il mahnesc. Si in apartamentul in care locuieste acest onestean are numeroase flori iar dragostea cu care se ingrijeste de frumusetea lor i-a facut si pe vecinii sai sa aiba multe ghivece inflorite pe balcon. Gheorghe Oprisan a insuflat dragostea sa pentru flori si membrilor familiei sale, nepotii sai fiind uimiti de aceasta stradanie. Gandul care il mahneste profund ii strabate fiinta cand priveste la trotuarele bulevardului Oituz. “Pentru prima data, dupa zeci de ani, in locul frumoaselor flori a fost semanata iarba. Si nu numai aici, pe toate trotuarele din Onesti”, marturiseste cu tristete Gh. Oprisan, mahnit si de faptul ca chiar in fata celui mai mare magazin de pe bulevardul Oituz, in locul unor flori frumoase creste mohor ca pe camp!
Spre finalul acestor randuri putem mentiona cateva lucruri din biografia lui Gheorghe Oprisan: este nascut in satul Craiesti, comuna Varlezi (o localitate aflata intre dealurile dinspre Targu Bujor – jud. Galati). A fost absolventul “scolii strungarilor” din Brasov iar din anul 1961 si pana in 1990 (cand a iesit la pensie), a lucrat pise de mecanica fina la un strung in cadrul sectiei Aparate de Masura si Control de la Uzina de Cauciuc. Cum la vremea cand lucra pe strung masura orice piesa cu sublerul, acum cauta sa cuprinda in privire frumusetea gradinitei sale cu flori, gandindu-se ca “daca mai apare ceva nou, o sa plantez pentru bucuria trecatorilor”. Are totusi o amintire care a ramas trista, ce este legata si de prezent: “Inainte cu 20 de ani oamenii aveau de lucru, dar acum ce fac tinerii la absolvirea scolilor si facultatilor, ce fac toti cei care nu au luat bacalaureatul in acest an, ei fiind destul de multi?”
Ion Moraru
#1 : 24/09/2011, 23:08