Andrei Seto: “Tinerii fermieri ar putea lua 70 000 euro”

Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 va fi dedicat, in special, tinerilor fermieri si fermelor de familie, iar fermele agricole de semisubzistenta ies din schema. Ce probleme au intampinat micii fermieri in perioada 2007 – 2013, pentru ca ele sa fie evitate in perioada 2014-2020, aflati de la directorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Andrei Seto.

Teodora Ciuraru: Ne aflam la sfarsitul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR). A fost un inceput greoi, in 2007 lumea nu era familiarizata cu ceea ce inseamna atragerea de fonduri europene pentru agricultura, chiar daca inainte se desfasurase Programul SAPARD. Cum arata acum judetul Bacau, dupa sase ani de PNDR?
Andrei Seto: La nivelul judetului Bacau, in perioada 2007 – 2013 au fost atrasi aproximativ 150 000 000 euro. Beneficiarii au inceput sa ia contact cu fenomenul in 2007, dar intr-o proportie foarte mica. Au inceput sa depuna proiecte mai multe dupa 2008 – 2009. Am sa va dau si un exemplu. Pentru Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, in 2008 a fost depus un singur proiect, iar in 2011 am ajuns la 144 proiecte, in doua sesiuni. Practic, interesul potentialilor beneficiari a crescut foarte multe de la an la an, iar puterea exemplului a avut rezultate remarcabile in judet. Oamenii au vazut, s-au informat, au fost campanii de promovare…

T.C.: La nivelul judetului Bacau au fost acceptate la finantare cateva sute de proiecte, aproximativ 2000, daca e sa le punem la socoteala si pe cele pentru “Sprijinirea fermelelor agricole de semisubzistenta”. In ce masura proiectele contractate, existente pe hartii, au corespondent in realitate, in teren?A.S.: Cele mai importante sunt cele derulate pe Masura 322 “Renovarea si dezvoltarea satelor”, proiecte de aproximativ 44 000 000 euro. Pe Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri au fost contractate proiecte de peste 3 700 000 euro, la Masura 141 au fost contractate proiecte de aproximativ 10 milioane euro, pentru “Dezvoltarea de microintreprinderi in mediul rural” au fost contractate proiecte de aproximativ 11 000 000 euro.

T.C.: Totusi, de la semnarea contractelor de finantare pana la taierea panglicii e cale lunga…A.S.: Perioada de implementare e destul de lunga. Vina nu e nici a noastra, nici a beneficiarilor, nici a APDRP, exista un cumul de probleme. Una dintre ele e lipsa fondurilor pentru cofinantare. Anul 2007- 2008, un inceput de criza, i-a marcat foarte tare pe o parte din beneficiarii care aveau proiecte depuse la noi. Bancile au fost foarte restrictive in a acorda credite. Valoarea activelor pe care oamenii le detineau a scazut foarte mult, poate pana la 50%, nu si-au putut obtine cofinantarea de care aveau nevoie si ne-am trezit cu un numar foarte mare de acte aditionale de prelungire a duratei de executie.

T.C.: Ati pomenit de perioada 2007-2008, sa inteleg ca dupa 2008 bancile si-au deschis portile catre agricultori?A.S.: In niciun caz. Bancile si acum sunt foarte restrictive in a acorda scrisori de garantie sau scrisori de confort beneficiarilor si, din pacate, e un semnal de alarma pe care il trag, bancile in niciun caz nu vor lua drept garantii terenuri sau case din mediul rural sau utilaje agricole.

T.C.: La ce trebuie sa fie atenti potentialii beneficiari in momentul in care se hotarasc sa depuna un proiect? Pentru ca nu e suficienta doar dorinta de a-ti dezvolta o afacere cu fonduri europene. Intai faci proiectul si dupa aceea te gandesti cu ce-l sustii?A.S.: Trebuie sa se gandeasca foarte bine de unde vor obtine banii pentru cofinantare. Ar trebui sa se gandeasca de la inceput si sa stie ce vor sa faca cu o microintreprindere, de exemplu, daca vor avea piata de desfacere, daca pot suporta cofinantarea, daca bancile le vor acorda scrisori de confort sau daca ii vor credita, daca au bani pentru cofinantarea proiectului, altfel le sugerez sa mai astepte…

T.C.: Au fost situatii in judetul Bacau in care un solicitant de fonduri europene, cu proiect aprobat, sa fie nevoit sa renunte la proiect si sa piarda tot, chiar si ce avea inainte de a se inhama la implementarea unui proiect cu fonduri europene?A.S.: Au pierdut niste bani cand au facut proiectul. Cand si-au dat seama ca nu pot obtine banii necesari de la banci, s-au retras. Avem si cateva microintreprinderi care nu reusesc sa gaseasca cofinantare, si depun acte aditionale pentru prelugirea termenului de executie.

T.C.: De ce a prins atat de bine Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri?A.S.: Dupa cum v-am spus, daca in 2008 a fost depus si acceptat la finantare un singur proiect, in 2012 au fost contractate 46 proiecte. Au fost depuse mult mai multe, dar cele care nu au trecut de selectie nu au avut suficiente puncte. Nu este suficient sa depui un proiect. Cei care vor sa depuna pe Masura 112, de exemplu, trebuie sa-si verifice punctajul. Ei vor gasi pe www.apdrp.ro, la Ghidul Solicitantului, si punctajul. Trebuie sa tina cont de ce gasesc acolo, pentru ca proiectele lor sa fie selectate.

T.C.: Ce le recomandati tinerilor fermieri? Sa-si intocmeasca singuri proiectele sau sa apeleze la firme de consultanta?A.S.: Daca ei cred ca se vor descurca, sa-l faca singuri, dar sfatul meu e sa apeleze la un consultant pe care il pot gasi si la Oficiul de Consultanta Agricola, pentru a-i indruma. Sunt si consultanti privati, care ii pot consilia in demersul lor de a atrage fonduri europene.

T.C.: La ce nu au fost atenti cei care, in perioada 2007-2013, si-au intocmit singuri proiectele?A.S.: In primul rand, cei care aduc proiecte facute de ei le aduc cu acte lipsa, in al doilea rand terenurile pe care le au nu sunt inregistrate la APIA, un lucru obligatoriu. Multi au avut terenuri neinregistrate, iar titlurile de proprietate nu sunt suficiente. Au mai fost situatii in care animalele detinute erau gresit incadrate la medicul veterinar. Masura 112 a fost insa un succes. Asta pentru ca cei care depun proiecte pe aceasta masura pot primi pana la 40 000 euro, fonduri nerambursabile. Practic, ei nu au nevoie de cofinantare, nu trebuie sa vina cu niciun ban, ci doar sa respecte anumiti parametri financiari, pe o perioada de cinci ani. Trebuie sa aiba o exploatatie inregistrata la Registrul Agricol, cuprinsa intre 6 si 40 UDE (n.red. unitate de dimensiune economica). Daca e o ferma de vaci, vorbim de minim sapte vaci de peste doi ani. Cu sapte vaci se incadreaza in 6 UDE, deci pot primit 12 000 euro, fonduri nerambursabile. Pe masura ce creste numarul unitatilor, creste si finantarea, pana la 40 000 euro. Sunt sanse mari insa ca in perioada 2014 – 2020 valoarea maxima a unui proiect pentru “Instalarea tinerilor fermieri” sa creasca pana la 70 000 euro, dar deocamdata nu e sigur.

T.C.: Ce-i face pe micii fermieri din satele bacauane “tineri fermieri”?A.S.: In primul rand, trebuie sa aiba pana in 40 ani la depunerea cererea de finantare, trebuie sa fie absolvent de liceu, diploma de bacalaureat nu este obligatorie. Pot depune proiecte si cei care au absolvit zece clase, sau scoli profesionale. Sunt insa necesare si cursurile in domeniu. Dosarul trebuie sa contina si certificate de absolvire a unor cursuri de formare profesionala in domeniile agricol, veterinar sau economic. Au fost situatii in care oameni cu gospodarii mari nu au putut accesa fondurile pentru ca aveau sase – opt clase. Si, pentru a face agricultura, trebuie sa ai scoala.

T.C.: Pe ce s-au axat “tinerii fermieri” din judetul Bacau in perioada 2007-2008?A.S.: Foarte multi au mizat pe fermele mixte si asta e un lucru pe care il sugerez potentialilor beneficiari. Multi au depus proiecte avand in proprietate si terenuri si mici ferme zootehnice mixte, cu vaci, pasari, porci etc. Au fost care au mizat si pe apicultura.

T.C.: Pentru ce se dau practic acesti bani? Ce si-au cumparat oamenii? N-au fost tentati sa se si abata de la proiecte?A.S.: Majoritatea isi cumpara tractoare mici, mulgatoare, teren, animale si alte utilaje: semanatoare, grapa. Sa vorbim de suma maxima, de 40 000 euro. La inceput primesc 60% din bani, adica 24 000 euro. Dupa ce primesc acesti bani, sunt obligati ca in 33 – 36 luni sa-si mareasca exploatatia agricola si sa justifice cheltuielile, sa justifice cum au cheltuit 30% din bani. Ei trebuie sa aduca documente pentru cheltuirea a 12 000 euro. Inainte sa primeasca a doua transa, mergem in teren si ii verificam. Daca un beneficiar da banii din prima transa in alte scopuri decat cele din proiect si nu a urmat proiectul este obligat sa dea toti banii inapoi. Au fost si astfel de situatii in judet. Au fost situatii in care, dupa ce au primit prima transa de bani, si-au vandut si tot efectivul de animale pe care l-au avut.

T.C.: In 2013, ultimul an al PNDR, a mai fost o masura dedicata micilor fermieri, ma refer la “Modernizarea exploatatiilor agricole”, masura adaptata “fermelor familiale”…A.S.: Da, dar masura a fost primita cu o oarecare reticenta in judet. Au fost depuse doar sapte proiecte, desi dadea posibilitatea achizitionarii de utilaje. Din pacate, pentru implementarea unui astfel de proiect e nevoie ca beneficiarul sa dispuna de o parte de cofinantare, si sa aiba toti banii inainte. Un beneficiar care vrea un tractor de 100 000 euro, are nevoie de 50% din bani. Intai plateste din banii lui, adica, sa zicem 100 000 euro, iar apoi, dupa ce face dovada achizitiei, in maxim 90 zile primeste 50 000 euro.

T.C.: La ce sa se astepte cei care vor sa depuna proiecte pentru agricultura si dezvoltare rurala in perioada 2014 – 2020?A.S.: In urmatorul exercitiu financiar, 2014 – 2020, Programul National de Dezvoltare Rurala se va axa foarte mult pe “fermele familiale” si pe “tinerii fermieri”. Practic e foarte posibil ca tinerii fermieri sa poata accesa in urmatoarea perioada pana la 70 000 euro, inca sunt negocieri cu Uniunea Europeana pe aceasta tema. Potentialii beneficiari trebuie sa fie insa foarte atenti la intocmirea proiectelor. Se vor depune foarte multe proiecte, iar acestea vor fi selectate la finantare in functie de numarul de puncte. Spre sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie vom primi si clarificari referitoare la masura destinata fermelor de familie. In 2014, cred ca pe la jumatate, vor putea fi depuse proiecte.

T.C.: Daca PNDR 2014 – 2020 se va adresa tinerilor si fermelor familiale, ce se va intampla cu marii fermieri?A.S.: Marii fermieri se vor descurca intotdeauna si vor avea parghii pentru a-si desfasura in continuare afacerile. PNDR 2014 – 2020 se va axa mai mult pe fermele de familie, insa avem o problema. In judet, ca in mai toata tara, terenurile nu sunt comasate. Daca tinerii vor sa faca agricultura trebuie sa se gandeasca serios la problema terenurilor. Cadastrul la o singura parcela ajunge undeva la 600 lei. Asta e o problema foarte grava.

T.C.: Dar Uniunea Social Liberala a promis ca va rezolva aceasta problema…A.S.: Asa este, si cred ca problema va fi rezolvata anul urmator, dar cred ca mai multe informatii puteti obtine de la Oficiul de Cadastru. Cei care vor sa inceapa o afacere la tara trebuie sa-si caute teren, sa incerce sa-l comaseze, sa dezbata mostenirile, sa se ocupe de cadastru, sa aiba toate actele in regula, sa inregistreze terenurile si la APIA si apoi sa vada ce masura vor sa accesze. Sunt foarte multi tineri cu idei inovatoare, se gandesc la plantatii de nuci. Atentie insa, plantatia de nuci nu e neaparat o afacere, pentru ca multe soiuri nu rezista la conditiile meteorologice de aici, din Romania, si intra pe rod dupa cinci, sapte sau zece ani.

T.C.: Va fi 2014, ca 2007, un an de acomodare?A.S.: Avem promisiuni ca se va intra direct in paine, daca pot sa spun asa, cu doua masuri: Masura 123 “Cresterea valorii adaugate la produsele agricole si forestiere” si Masura 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole”. Pentru aceste masuri vor fi deschise sesiuni, cel mai probabil, la inceputul lui 2014, pentru restul masurilor va trebui sa asteptam a doua jumatate a anului pentru a putea depune proiecte.

T.C.: La ce sa se astepte autoritatile publice locale?A.S.: Asteptam sa vedem ce sume vor fi alocate pentru “renovarea si dezvoltarea satelor”, dar acum e prematur sa discutam, trebuie sa mai asteptam cateva luni sa vedem ce surprize vom avea, daca pot sa spun asa, din partea Comisiei Europene.

T.C.: Pana atunci insa continua campania “PNDR vine in satul tau”. De ce? Ce s-a intamplat cu parteneriatul cu Biserica Ortodoxa Romana?A.S.: Eu am fost sceptic de la inceput cu privire la acest parteneriat. Oamenii au incredere la tara in primar, medic si Biserica, dar nu putem instrui acum preotii sa faca propaganda pentru masurile PNDR si sa incurajeze potentialii beneficiari sa depuna proiecte. Ramane tot ca noi sa promovam programul.
Teodora Ciuraru