Interviu cu Nicolae Andrusca, primarul comunei Bogdanesti
O treime din bugetul comunei Bogdanesti, pentru investitii *** 200 locuitori, stabiliti in Uniunea Europeana *** proiect pe apa si canalizare aprobat, apoi sistat de Guvern *** locuri de munca si venituri la bugetul local de pe urma a doua fabrici *** despre Onesti: „Apa trece, trec alegerile si raman promisiunile nerealizate”
Am observat in drum spre Primarie, unde facem si interviul, ca se lucreaza la decolmatarea santurilor pe DN 11. Cat de tare a fost afectat Bogdanestiul de ploi? Nicolae Andrusca: Comuna a avut de suferit destul de mult. Partea de sud a satului pana la limita cu comuna Casin, Manastirea Casin, in centru, partial si in satul Filipesti au fost lovite de grindina si de inundatii. Cultura de porumb a fost afectata, pomii fructiferi, vita de vie.
Ati primit sprijin din partea Consiliului Judetean (C.J.) pentru situatii de urgenta?R: Da. Am beneficiat de 25 000 lei pentru inlaturarea efectelor inundatiilor asupra infrastructurii. Au fost afectate portiuni de drumuri, inclusiv zona drumului national, pe care, paradoxal, tot noi trebuie sa-l intretinem, desi nu face parte din inventarul comunei.
Dar nu e, totusi, o suma cam mica?R: Insuficient. Am mai avut si noi ceva bani in prima faza de interventie, pentru readucerea la normalitate a circulatiei, dar pentru reparatii propriu-zise aceasta suma ne prinde foarte bine si cu ce mai avem noi la buget o scoatem la capat. Comuna nu-i greu de administrat, fiind compusa din doua sate.
Pe ce buget mizati anul acesta si ce procentaj e rezervat investitiilor?R: Aproximativ 2,3 milioane lei, cu tot cu sprijinul Consiliului Judetean pentru inundatii. Pentru investitii am alocat cam o treime din buget. La acest capitol includem si cheltuielile cu proiectarea, obtinerea avizelor. Am contractat un studiu de fezabilitate pentru modernizarea drumurilor comunale, respectiv asfaltarea a 6 km, pe Programul National de Dezvoltare Locala (P.N.D.L.). Aici avem ceva sperante.
La ce lucrati in acest moment si care este valoarea investitiei?R: Acum lucram la drumul comunal 283, din satul Bogdanesti. Vorbim de peste 431 000 lei, cu tot cu T.V.A..
Care este contributia Consiliului Judetean?R: Daca vorbim in total, sumele primite la echilibrare sunt de aproape 700 000 lei. Consider ca este o suma buna, in raport cu valoarea totala a bugetului. Si cred ca este mai fezabil modul in care se procedeaza cu ajutorul C.J., chiar daca nu este foarte consistent, dar iti ofera o perspectiva, sa spunem, aproape certa, ca poti face ceva pe sectiunea de dezvoltare in fiecare an.
Cat la suta din populatia comunei are acces la drum asfaltat? R: Depinde de perspectiva. Practic, toata populatia foloseste un drum comunal. Eu consider ca toti locuitorii beneficiaza de progresele pe care le facem in domeniul infrastructurii.
Atunci, va intreb altfel. Ce procentaj din reteaua de drumuri comunale este asfaltat in acest moment? R: Cred ca putem spune, inclusiv cu ceea ce vom face in acest exercitiu bugetar, ca avem cam o treime de drumuri asfaltate. 
Ne spuneati ca la ultimul recensamant au fost numarati 2.500 de locuitori in Bogdanesti. Cat ati pierdut fata de ultima numaratoare?R: Diferenta ar fi de aproximativ 200 locuitori, care sunt stabiliti in spatiul Uniunii. Si in Bogdanesti se manifesta fenomenul de imbatranire a populatiei sau de migratie.
Cum afecteaza diminuarea numarului de locuitori alocarile bugetare catre comuna dumneavoastra? Considerati ca acest criteriu este esential ori ar trebui sa primeze competenta si eficienta primarului in administrarea banului public ori disciplina/indisciplina financiara manifestata de acesta?R: Atingeti niste sensibilitati. Dar, din punctul meu de vedere, sunt si criterii obiective. Din pacate, in obisnuinta sistemului romanesc, de multe ori prevaleaza criteriile subiective, politice. Poate e un exces de politizare. Ar trebui sa conteze eficienta utilizarii banului public. Pe mine ma intereseaza acest aspect si, probabil, nu sunt singurul.
Resimtiti aceasta politizare pe toate palierele administrative: Guvern, autoritati locale? R: Politizarea este o caracteristica a sistemului pe care o resimtim cu totii.
Acum puteti spune ca sunteti la putere. Se simte lucrul acesta si in ceea ce priveste alocarile bugetare? R: Da. Sper sa se vada, mai ales. Avem in pregatire un studiu de fezabilitate pentru accesarea de fonduri guvernamentale in vederea modernizarii drumurilor comunale. Avem deja proiecte depuse pentru apa si canalizare, proiect pe care-l consider, in mod firesc, cel mai mare pentru Bogdanesti, prioritatea. Avem un proiect depus pe Masura 322 pe fonduri europene, in valoare de 2,5 milioane euro. A fost declarat eligibil, dar nu am primit finantare. Avem sperante pe urmatorul exercitiu bugetar european.
Vorbiti de fonduri atrase prin Grupul de Actiune Locala ori separat?R: Nu. Separat. Nu am incredere in G.A.L.. La noi nu prea merge. Stim cu totii ca in unele state europene, daca ne gandim la Irlanda, mai ales, sistemul functioneaza. La noi nu se respecta regulile. Aici e marea dezamagire. Am fost tentat la un moment dat. Mare lucru nu s-a accesat, dupa informatiile pe care le am. Eu nu am incredere, pentru ca la noi, de multe ori, sistemul asociativ trebuie sa-l asimilam si cu sistemul clientelar. Dupa parerea mea, nu primeaza, asa cum ar trebui, interesul public. Am prea multe dezamagiri si prefer sa nu mai investesc … De fapt, Grupul de Actiune Locala care este in zona nu stiu sa aiba realizari. Primul lucru pe care-l fac cei care se constituie este sa mai faca o vizita, consuma primele fonduri care sunt alocate pentru constituire, pentru organizare. Se mai pune si problema confinatarii.
De ce nu vreti sa faceti parte din G.A.L. Valea Trotusului?R: Deocamdata, nu m-au convins. Am sperante pentru fondurile europene, am sperante pentru P.N.D.L.. Cele mai mari sperante le am pe acest sistem de finantare cu sume modice, in valoare absoluta, dar importante in raport cu potentialul fiscal al comunei. Astfel, avem sansa unei continuitati in abordarea strategica. Chiar daca facem putin cate putin. Anul asta asfaltez ceva, fac niste rigole, realizez o protectie de mal.
Acum doi ani erati foarte dezamagit de atitudinea presedintelui C.J. Dragos Benea. Aveati multe asteptari, dar spulberate de alocarile bugetare ale CJ. V-ati rupt si de PSD la un moment dat. Ce s-a schimbat de atunci? R: Cu C.J. am intotdeauna relatii bune. Am incercat, intr-adevar, o alta solutie. N-as zice in disperare de cauza, ci din preocupare. Am avut promisiuni de sprijin politic de la U.N.P.R., care erau cat pe ce sa se realizeze, in sensul ca mi-a fost acceptat si promovat proiectul de apa si canalizare. Proiectul a parcurs toate etapele pana la organizarea licitatiei pe S.E.A.P.. In martie 2012 a fost anulata licitatia, la venirea Guvernului Ungureanu.
De ce?R: Buna intrebare. Nu stiu. Cred ca a fost vorba si de o pacaleala politica, sa spunem lucrurilor pe nume. Numai asa putem invata. Dar dezamagitoare a fost lipsa de sinceritate privind sustinerea promisa si nefinalizata. Am ajuns pana la licitatie si … asta este.
Acuzele primarilor privind alocarile bugetare facute pe criterii pur politice pot masca si incompetenta unora? R: Putem admite ca sunt si primari care nu au facut tot ce a depins de ei, nu neaparat din rea-vointa, ci dintr-o incorecta evaluare a conjuncturii. In administratie suntem si prizonierii conjuncturii, ma refer la situatia macroeconomica. Sunt determinari din sistem, in primul rand, care conditioneaza mediul economic local. Daca nu merge economia in tara, nu poate fi Bogdanestiul o exceptie fericita. Nu intamplator am spus ca, mai degraba, mizez pe ajutorul C.J., pe sume nu impresionante, decat pe sume care pot veni conform legii de la palierele superioare. Acolo, politizarea, in mod firesc, este mai mare, un minister trebuie sa impace mai multa lume.
Este comuna Bogdanesti in situatia de a nu-si acoperi salariile personalului administrativ din taxele si impozitele colectate pe parcursul unui an?R: Cred ca trebuie sa procedam cu o extensie, pentru ca nu numai banii din impozite si taxe locale formeaza veniturile comunei, sunt si alte directionari venite din sistem. Noua ne vin bani buni si din impozitul pe venit, din impozitul pe salarii ale angajatilor din mediul economic local, pe care ii vireaza Directia Generala a Finantelor Publice. Vin mai multi bani din impozitul pe venit.
Care a fost proportia dintre colectarea de taxe si impozite si sumele venite din impozitul pe venit?R: Sa zicem fifty-fifty. Avem doua societati bune, care nu numai ca nu s-au dus in jos, au fost intr-o extensie real pozitiva. Avem firmele administrate de familia Serban, de acolo ne vin cei mai multi bani. Anul acesta, din impozitul pe salarii si pe proprietate se poate spune ca vom incasa 200 000 lei.
Cum se resimt efectele situatiei critice din municipiul Onesti asupra comunei si locuitorilor din Bogdanesti? Inchiderea firmelor de pe platforma industriala aduce prejudicii comunelor vecine Onestiului. Este si cazul Bogdanestiului? R: Apropierea de Onesti are conotatii multiple pentru noi, dincolo de sentimentele generatiei mele. Evident ca populatia din Bogdanesti contabilizeaza venituri mai mici. Se compenseaza cu plecarea in strainatate, dar stim ca nici acolo lucrurile nu merg prea bine. Este dezamagitor pentru oras, legat de ceea ce spuneam la un moment dat, promisiunile politice neindeplinite. Onesti este la o confluenta nu numai de ape, trebuie admis faptul ca este si la o confluenta de interese politice …
Interese politice poate prea mari pentru un oras atat de saracit?R: La o confluenta de natura politica, evident intr-o exprimare metaforica, la un moment dat, in raport cu sistemul de valori din politica romaneasca, raman numai aluviunile. Apa trece, trec alegerile si raman promisiunile nerealizate pe care le putem numi aluviuni. Am inteles ca s-au pierdut si oportunitati. De discutat se discuta mult, din pacate realitatea este evidenta. N-as zice ca Onestiul trebuie sa ramana intr-o perspectiva fatalista. Onestiul trebuie sa-si regandeasca lucrurile, trebuie reconsiderata strategia Onestiului sub aspect economic. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne batem pentru revigorarea uzinelor traditionale. Dar cred ca Onestiul trebuie sa insemne si altceva. De exemplu, marea mea dezmagire este zona constructiilor. Onestiul isi trimite si el populatia, cea mai imbatranita, pe la tara, dar si in afara. Eu stiu ca sunt multi onesteni care au plecat afara, aduc bani si investesc. Cred ca prioritar ramane domeniul productiei, aici putem vorbi de plusvaloare. Onestiul are potential, are trasaturi cu care sa atraga eventuali investitori.
Ce poate oferi comuna Bogdanesti zonei economice?R: Am fost preocupat in motivarea agentilor comerciali sa investeasca in comuna, sa-si aduca firmele pe teritoriul comunei, ceea ce conduce la un venit, respectiv cota parte din impozitul pe salarii. Neavand teren la dispozitie si nici infrastructura pusa la punct, am incercat sa oferim o fiscalitate care sa intereseze, nu am mers la extreme cu impozitele si taxele locale. In comparatie cu ale Onestiului, probabil ca sunt mai atractive ale noastre. Am luat in considerare acest lucru si am procedat ca atare. Am avut si discutii cu agenti economici, le-am explicat ce le putem oferi si determinarile pozitive au inceput sa apara. De bine, de rau avem niste locuri de munca la cele doua fabrici…
Cate locuri de munca asigura aceste doua fabrici?R: Daca luam in calcul si perioada de maximum, de vara, cand folosesc si zilieri, putem vorbi de pana la 300 locuri de munca din Bogdanesti si Valea Oituzului. Lucrurile nu merg in progresia asteptata, dar nu ne ducem nici in jos. In perioada asta de criza, de taieri de salarii, noi nu am avut falimente semnificative in zona economicului.
Domnule primar, nu va mai retin. Va bat la usa constructorii, pentru informari privind lucrarile la drumul comunal.R: Da. Obligatiile functiei trebuie indeplinite.
Ovidiu Munteanu
