Scandalul iscat in jurul conditiilor speciale in care s-a desfasurat examenul de bacalaureat de la liceul bucurestean „Dimitrie Bolintineanu” nu a mai luat prin surprindere. Nu cred ca a existat an postdecembrist fara ca „proba maturitatii” din sesiunea iunie-iulie sa nu fi fost umbrita de astfel de scandaluri abominabile. De la o vara la alta, atmosfera e incinsa de „subiecte” ce au in prim-plan caractere precum Directorul, Proful, Inspectorul, Parintele, Elevul, Procurorul si, nu in ultimul rand, Politicianul. Lipseste de aici personajul principal, „energia neagra” ce-i cuprinde pe toti acestia: Spaga – denumita in acest an, din motive evidente, si „bolintin”.
In aceste conditii, ne-am obisnuit pana si cu zanganitul catuselor, ce asigura de ani buni fondul sonor al acestui film de duzina numit Bacalaureatul in Romania democratica si majoritar ortodoxa. La capitolul „numar de inculpati trimisi in judecata ca urmare a neregulilor sesizate in procesul de derulare a examenului de Bacalaureat”, judetul Bacau e unul extrem de performant. Pentru cei care, poate, au uitat, in anul 2010 numai „lotul” de la Podu Turcului – cu un total de 95 persoane – a pus la dispozitia judecatorilor Tribunalului Bacau cel mai mare dosar din istoria acestei institutii. In general, acuzatiile vizeaza traficul de influenta in forma continuata si asocierea in vederea savarsirii de infractiuni de coruptie.
De fapt, examenul de bacalaureat din anul 2010 a reliefat cat de puternic viciat este sistemul de invatamant romanesc. La numai zece zile de la izbucnirea scandalului de la Podu Turcului, procurorii DNA si DGA au descins la Liceul „Anghel Saligny” din municipiul Bacau. Au fost retinute atunci mai multe persoane, intre care si fostul director al unitatii de invatamant, sotia acestuia si secretara liceului. Potrivit unor surse judiciare citate la vremea respectiva de postul public de radio, in locuinta directorului liceului anchetatorii au gasit mai multe teze xerocopiate si suma de 10 mii de lei. Cazuri similare au fost descoperite atunci in Botosani, Abrud, Cluj-Napoca, Targu-Jiu, Galati, Focsani, Craiova s.a.
Este interesant ca astfel de executii mediatice sunt – de fiecare data – asociate direct sau indirect cu mediul politic. In 2010 au fost aratati cu degetul „elevi” precum afaceristul onestean Laurentiu Neghina (ajuns intre timp primar din partea UNPR) sau primarul comunei Prajesti, Eugen Antica, care aspirau la o diploma de bacalaureat la onorabilul liceu „Al. Vlahuta” din Podu Turcului. Chiar daca decizia nu e inca definitiva si irevocabila, ambii au fost condamnati in 2012 la opt luni de inchisoare cu suspendare pentru cumparare de influenta, instanta interzicandu-le dreptul de a mai alege sau de a fi alesi.
Schimband locul si datele temporale, dar pastrand „pretextul”, firul rosu al scandalului de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Bucuresti ne duce tot catre mediul politic. Directoarea Varzaru, fosta membra PDL (calitatea de „membru” e obligatorie in fisa postului oricarui director de scoala diin Romania), a fost arestata pentru trafic de influenta. Potrivit procurorilor, in semestrul al doilea al anului scolar 2012-2013, C. Varzaru a pretins si primit bani de la elevii care urmau sa sustina examenul de bacalaureat, in cuantum de 500 de euro/ elev, promitand ca va interveni la membrii comisiei pentru a le facilita promovarea examenului. Anchetatorii au stabilit ca sumele ajungeau la directoare prin intermediul dirigintilor de clasa, printre acestia remarcandu-se si profesorul de religie Leonard Petre, „decat” simplu director in cadrul primariei conduse pe persoana fizica de M. Vanghelie. Da, este vorba de mult prea celebrul Marean, zis si Goagal, cel care nu demult „o garanta”, in cadrul alegerilor parlamentare, pe la fel de cunoscuta Ministresa Andronescu, cunoscuta in randul profesorilor si sub cognomenul de Abramburica.
Adevarul este ca, intr-o tara atat de prost administrata precum Romania, in care, de cele mai multe ori, factorul politic nu face altceva decat sa patroneze jefuirea bugetelor locale si nationale, intr-o tara cu un nivel de salarizare atat de scazut si cu standarde si repere axiologice aproape inexistente, spaga a devenit o necesitate. Ea face demult parte din reflexul cotidian atasat oricarei meserii bugetate de stat. Fara a putea generaliza, cangrena arghirofiliei a atins atat breasla profesorilor, cat si pe cele ale functionarilor, politistilor, doctorilor, judecatorilor, procurorilor, personajelor politice din administratia centrala sau locala s.a. Difera doar „tariful” aferent fiecarei bresle.
Am atins – statal si societal – nivelul metastazei generalizate. In foarte scurt timp, vom ajunge sa punem mana de la mana, sa facem de-un „bolintin” si sa incepem sa intrebam in stanga si-n dreapta: Nu va suparati, cunoasteti pe cineva care ar putea sa ne treaca si pe noi…? Haideti, ca nu e degeaba!
Lect.univ.dr. Alin Popa
Profesor la Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau
