Balada disponibilizatului

Ti-e din ce an ce mai greu. Pe lista sefului esti pe locul 14, iar pe cea a ministrului Finantelor porti numarul 700.689 sau poate 1.000.001. De maine esti somer sau pensionar anainte de termen. Tu esti sacrificat an numele binelui general, al solidaritatii. Tu nu mai iei criza an piept, nu mai poti lupta cu ea. Nu criza te-a anvins, ci sistemul. Mai aveai puterea de a te pune de-a batul, de a te bate, de a propune solutii, poate erai mai bun decat altii care au ramas pe un loc pe statul de plata. Tu ai doar un copil si o sotie de antretinut sau poate si sotia lucreaza la aceeasi institutie. Unul trebuie sa plece. Ai studii superioare, dar nu ai masterul, nu ai doctoratul. Si, stii ceva, nu ai nicio pila, asa ca o comisie te-a trecut pe lista disponibilizatilor. Ai putea fi multumit ca, alaturi de tine pe lista sunt si femeia de serviciu, mecanicul si cel de la arhiva. Sunteti patru. Puteti sa va plangeti reciproc pe umeri. Un balbait, un betiv si un puturos, dar si cumnatul, sora si fratele unor sefi au ramas pe posturi. Nu au nici ei doctorate, nici macar studii de specialitate, ansa criza e crizaa nu si de neamuri. Ea are legile si cutumele ei. Zici ca ele se bat cap an cap, dar cine te pune sa gandesti, dreptatea nu este fecioara decat an poeziile adolescentilor din caminele pentru copii abandonati. S-a prabusit lumea pentru tine, dar eu te ambarbatez. Maine va si mai rau. Aduna-te repede, lasa dracului rachiul din pahar, ca te asteapta o citatie de la banca an cutia postala. Tot acolo gasesti facturile de la gaze, apa, energia electrica si telefon. Acolo unde prin toamna gaseai poze si scrisori de dragoste de la candidatii pentru presedintia statului. Te bucurai ca tocmai pe tine te-a nimerit, pe tine te-a ales dintre miile de bacauani sa te ia drept partener. Ce spuneau optimist si cu zambetul creat de fotoshop? Partidul are grija de toti cetatenii tarii, politica nu va antuneca mintile celor pusi sa conduca, ei sunt cei mai buni, alesi pe criterii de performanta, tara va prospera si cu tine angajat an iuresul democratiei si anlaturarea impostorilor, a incompetentilor. Ai lasat garda jos an fata promisiunilor, ai baut un sprit si o cafea an bucatarie cu sotia, iar copilul a beneficiat de o ora an plus la calculator si o saorma.
[ad#stire] Erati fericiti an saracia voastra. Dilema votului a disparut, introducerea buletinului devenind o formalitate. Si acum te simti tradat, abandonat printre sutele de mii de anonimi, destinatari ai preavizului guvernamental an numele solidaritatii: toti avem datorii fata de patrie. Si Patria a fost recunoscatoare. Gandurile o iau razna. Ce poti face la 45 de ani, cand tara este anchisa si anghetata? Nimeni nu mai are nevoie de tine, doar banca ati aminteste ca mai traiesti, ca esti viu si creditul trebuie platit. Ai huzurit cu salariul minim pe economie, acum fa frumusel si te prezinta la Oficiul Fortelor de Munca, te recalifici, ati faci un blog si vinzi pe internet ce mai ai prin casa, anchiriezi camera copilului, baia si bucataria, deschizi televizorul, spargi seminte si anjuri an ordine alfabetica, daca nu te-ai apucat de bautura, nu te-ai urcat pe bloc pentru un inutil protest sau, an cel mai nefericit caz, nu ai folosit ultimul capat de sfoara din debara. Nu gasesti sfoara?

Gheorghe Baltatescu