CAT TE IUBESC,
FRUMOASO-MI UIT MASURA…
(sonet)
Cat te iubesc, frumoaso-mi uit masura,
Iar mintea-mi fuge prin oglinzi mioape,
De-al tau fior patruns spun vorbe schioape,
Cand vrei sa fim: tu – gheata, eu – caldura.
Te-astept sa vii cu neaua prinsa-n pleoape,
Sa ninga peste ochii tai ca mura,
Eu sa topesc stelutele cu gura,
Invaluindu-te, sa-mi fii aproape.
Iubita mea, esti plina de candoare,
Tu ma aprinzi de dor cu dor mai mult
Si faci sa simt a cerului splendoare,
Dar si caldura dragostei s-ascult.
Cat te doresc! Ai straluciri din soare
Si linistea tasnita din tumult…
Pana-n zori
Curg in valuri tepi de floare
si se-ntind in linul zbor,
intr-un dans ametitor,
ce se-ntinde pana’ zare,
dand fiori.
Cumpana fantanii plange
singura, in tristu-i dans,
purtand ciutura-n balans,
in pustiul ce se frange,
in suspans.
Peste campuri se revarsa,
Fuga lunii dintre nori,
printre valuri de ninsori,
geru-i tese raza toarsa,
pana-n zori.
Chiote de voie buna,
sanii de pe deal cobor,
duc in vis tainuitor,
intr-o forfota nebuna,
dor cu dor.
Sub salcamul care-si lasa
Sub salcamul care-si lasa,
Bratu-n flori de liliac,
Ma asteapta-n geana deasa,
Mere-n parga in hamac.
Doamne, cat e de sfioasa
Si eu cat sunt de buimac,
Sub salcamul care-si lasa,
Bratu-n flori de liliac.
Dup-un nor blanda Craiasa,
Imi sopteste ce sa fac,
Cupidon usor m-apasa…
S-o sarut si… sa nu tac,
Sub salcamul care-si lasa…
Sfetnicul sus strajuieste
Sfetnicul sus strajuieste,
Salbe scurge-n salcioara,
Satul salta, stapaneste,
Scaparand scantei spre sara.
Sufletu-mi se spovedeste,
Sa-l saruti, sosind sprintara,
Sfetnicul sus strajuieste,
Salbe scurge-n salcioara,
Sub salcam somnu-mi sfinteste,
Singur stand, sperand s-apara,
Sarabanda se sfarseste-n
Simfonia solidara.
Elena Mititelu, educatoare, com. Osesti, jud. Vaslui, autoare a mai multor volume de poezie
