Generalul dr. Vasile Apostol, profesorul Bogdan F. Romandas si jurista Ana-Irina Irimia sunt autorii volumului “Generalul Radu R. Rosetti”, care a vazut recent lumina tiparului la Editura “Magic Print” din Onesti. “Deviza familiei Rosetti – «Sereno aut nubilo sospes» (In senin si negura teafar) – reflecta cel mai bine destinul generalului Radu R. Rosetti… La 23 august 1944 aproximativ 150 000 de soldati si ofiteri au fost sacrificati peste noapte in mainile Armatei Rosii inamice de dragul realizarii imediate a armistitiului cu Marile Puteri ale Natiunilor Unite… La 24 septembrie, cu prilejul adunarii populare organizate de PCR pe un stadion din Bucuresti, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a pronuntat pentru epurarea aparatului de stat, insistand asupra democratizarii armatei, iar la 10 octombrie 1944 Guvernul a emis Decretul nr. 148, pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi, care preciza si pedepsele ce urmau sa fie aplicate (inclusiv pedeapsa cu moartea si munca silnica pe viata)” se spune in introducerea volumului. Venind din aproape in aproape, autorii prezinta modul in care generalul Radu R. Rosetti a fost arestat in martie 1946 din ordinul unui Tribunal al poporului, iar in 1949, la 2 iunie, a murit in inchisoarea Vacaresti, chiar de Ziua Eroilor (la sarbatoarea religioasa a Inaltarii). In inchisoare, generalul Rosetti a inaintat un memoriu in care a subliniat ca “un om, mai ales unul ce a trecut pragul celui de-al optulea deceniu al vietii sale, nu poate fi judecat dupa un singur fapt, ci trebuie sa se tina seama de intreaga sa viata”.
Radu R. Rosetti “reprezentant de seama al «generatiei de aur» de politicieni si militari care au infaptuit la 1918 Romania Mare” (spun autorii volumului), s-a nascut in 1877 in casa – conac de la Caiuti. In vara anului 1897 s-a inscris la Scoala Militara de Ofiteri de Artilerie si Geniu, pe care a absolvit-o al treilea din 52 elevi. Repartizat in arma infanteriei, in 1906 a absolvit, primul in ordinea mediilor, Scoala Superioara de Razboi. Casatoria cu Ioana Stirbey (intre 1907-1914) i-a adus o frumoasa zestre, formata din mosiile Brusturoasa (Bacau), Mandresti (Tecuci) si intrarea in casa Bratienilor, fapt decisiv pentru cariera sa militara. Odata cu declansarea Primului Razboi Mondial, maiorul Radu R. Rosetti a fost incadrat in Marele Stat Major. A participat activ la operatiunile militare, evidentiindu-se in lupta de la Razoare (6 august 1917, cand a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III a). Generalul Rosetti a urmat si o cariera de diplomat, atasat militar la Londra.
O caracterizare a primit la absolvirea Scolii Militare de Artilerie si Geniu: “ofiter inteligent, disciplinat si cu o educatie ingrijita, este un bun element pentru armata”. Comandantul Corpului de Trupa nota in 1900 despre Radu R. Rosetti: “statornic, traieste in societatea aleasa a Bucurestilor, unde este primit. Este iubit de sefi si de camarazii sai, se ocupa pentru a-si mari cercul cunostintelor sale generale si militare. Doreste a-si completa studiile si va reusi. Are frumoase simtaminte pentru familie si religie, se conduce prea bine in societate si arata mult zel la serviciu. N-arata mai mult decat are in fond”. Devenind comandantul Batalionului 5 Vanatori, Radu R. Rosetti e vazut de generalul Balcoianu ca “un ofiter ce se achita perfect si serveste cu dragoste oriunde ar fi pus. Nu se multumeste decat cu cele mai bune rezultate. Are moralul ridicat in viata militara si cea sociala”. Intr-o foaie calificativa din 1905 ne e prezentat ca “ofiter serios… sincer, are curagiul opiniunii… patruns de simtul datoriei”. Ce mai aflam din “Memoriul calificativ” despre Radu R. Rosetti? “Cunostintele sale in unele ramuri, cum este istoria generala, sunt atat de aprofundate ca ating eruditiunea. Capacitatea exceptionala a acestui ofiter superior il ridica cu mult deasupra nivelului celor mai buni dintre camarazii sai. Este foarte prevazator, hotarat, cu multa initiativa si cu o vointa de fier. Poseda simtul onoarei” (Subsef de Stat Major, General Cristescu, 1915). Pentru a arata si mai mult ca generalul Radu R. Rosetti a fost “omul vremurilor sale”, notam si cuvintele Sefului statului Major, General H. Cihoschi din februarie 1919: “Ca vajnic comandant de regiment a pus in evidenta si virtuti ostasesti ce impodobesc pe aceia care in timp de razboi trebuie ca prin sacrificiul vietii lor sa dea exemplul cel mai suprem. Dupa ce a cazut grav ranit in batalia de la 6 august 1917, a fost evacuat in zona interioara. Iesit din spital, a plecat in Anglia si a luptat cu cuvantul pentru cauza noastra… In acest gest trebuie sa vedem sufletul lui de roman si ostas, care imediat ce s-a intremat fiziceste, vazand situatia grea prin care trecea tara sa in acea vreme, a voit ca prin orice mijloc si mai ales acolo unde se juca destinul nostru, sa fie folositor tarii sale”..
Ion Moraru
