Guvernantii nostri ne tot anunta ca valul crizei economice, incet-incet, isi va arata coltii si la noi in tara, in timp ce continuam sa fim la fel de nepasatori. Pe nesimtite, zona Vaii Trotusului este la un pas de a intra in letargie. Si asta se petrece in timp ce locuitorii nici nu par a se sinchisi. Acestia isi vad in continuare de viata, ca si cum nimic rau sau bun nu s-ar mai putea intampla. Avem sau mai bine zis unii au senzatia ca sunt deasupra tuturor. Ca sunt de neatins.
Imi pare rau sa o zic, dar economia intregii zone e pusa pe nasalie. Nici nu mai indraznesc sa ma gandesc ce va ramane dupa noi. Poate potopul. In cazul cel mai fericit. Promisiuni bombastice, de mai bine si prosperitate, se aud prin presa, desi toti suntem sceptici cu privire la revenirea economica a zonei.
Nu cred sa retraiesc acele momente in care autobuzele plecau catre platforma industriala a orasului pline ochi de muncitori. Erau bani multi in zona. Uneori imi lipseste forfota si vacarmul acelui oras. Si nu cred ca doar mie. Pe atunci oamenii nu erau familiarizati cu ideea disponibilizarii sau cu spectrul somajului. Acelea au fost clipe fericite. Human Nature film
Acum, de la opinca si pana la vladica toti se cred smecheri. Se pacalesc unii pe altii si nu sunt constienti ca isi fura singuri caciula. Acum asistam si ridicam din umeri la modul in care societatea care furnizeaza agentul termic a intrat in colaps. Este in incapacitate de plata, desi in mod cu totul paradoxal are de primit importante sume de bani care ii asigura rezolvarea problemelor financiare. Si totusI, de trei saptamani nu-si poate rezolva problemele. Nu poate? Nu stie? Pe langa faptul ca statul are de achitat o serie de datorii, sumele restante ale populatiei nu sunt de neglijat. Este adevarat, valul concedierilor din ultimii ani se simte, caci multi nu mai au locuri de munca. Yeti: Curse of the Snow Demon the movie
Din pacate cei mai multi s-au “scolit”. Si cand zic asta ma refer la acei rau-platnici care nu achita decat daca sunt amenintati cu instanta de judecata. Sunt si cazuri care achita doar daca sunt sentinte judecatoresti care ii obliga. Aceste vremuri tulburi ar trebui sa ne mobilizeze sa revenim la sentimente mai bune. Si totusi nu se intampla asa. O intrebare imi trece prin minte: cum vor fi timpurile pentru generatiile viitoare?