La aproape trei luni de la demiterea Cabinetului Strelet, Republica Moldova abia “a incropit” un guvern care sa se ocupe de problemele economice si sociale ale statului.De aproape un an si jumatate, odata cu inceperea campaniei pentru alegerile parlamentare din 2014 in Republica Moldova este o permanenta stare de incertitudine. Tanarul ziarist basarabean Silviu Tanase “descalceste” (printr-un articol publicat in ziarul “Timpul” din Chisinau), cateva din cauzele acestei situatii: “Peste Prut clasa politica s-a polarizat extrem si demonstreaza ca este departe de interesele cetatenilor. O parte a clasei politice vrea evitarea anticipatelor, fara a tine cont de alte repercusiuni, o alta parte vrea anticipate fara a se gandi ce-ar putea urma dupa asta. Cultura politica a partidelor din RM este sub orice nivel, institutiile statului sunt aproape paralizate, cetatenii sunt confuzi si nu stiu unde sa apuce. Criza politica este in primul rand responsabilitatea liderilor de partid din Parlament sau din afara lui. Acestia, in ascensiunea lor pentru putere, glorie sau bani, au uitat complet ca au fost alesi de votanti nu pentru a lupta pana la epuizarea statului pentru obiective, care n-au legatura cu interesele cetatenilor. Fiind incapabili sa guverneze cu succes, neavand curaj sa isi asume responsabilitatea pentru problemele existente, preocuparea numarul unu este idendificarea unui dusman in tabara adversa si torpilarea lui mediatica. Conflictul de interese dintre Parlament si Presedintele RM a degenerat iar clasa politica implica «in razboi» institutii care nu au rol de mediator intre institutiile statului.
Pornind de la dilema cauzalitatii «oul sau gaina», ne intrebam retoric daca lideri precum Filat, Plahotniuc, Voronin sau Dodon sunt «generatori de probleme sau efecte». Daca pornim de la premisa ca ar fi cauza unor probleme, atunci odata cu eliminarea lor ar trebui sa dispara si problema. Vlad Filat fiind inchis de mai multe luni, daca el ar fi cauza unor probleme, odata cu incarcerarea lui, ea ar trebui sa dispara. Daca lucrurile stau asa cum incearca sa hipnotizeze societatea, unii «actorasi semidocti», odata cu arestarea lui Filat, din Moldova ar fi trebuit sa dispara contrabanda, nici un vames nu ar mai fi luat mita iar Fisc-ul ar fi fost cea mai respectata institutie din stat. Observam ca in realitate nu s-a schimbat nimic iar sistemul care l-a generat functioneaza perfect, fara a da semne ca ar fi fost afectat cumva de arestarea sefului. Orice grupare criminala, ilegala sau semilegala, functioneaza nu pentru ca exista un «varf al piramidei», ci pentru ca baza piramidei va genera intotdeauna un varf. Un lucru pe care expertii amatori nu il inteleg este ca sistemul economic genereaza sistemul social-politic si nu invers. Oricine ar fi maine premier, presedinte sau speaker nu va putea schimba structura economic a RM, bazata pe afaceri cenusii cu statul, contrabanda, evaziune si bani veniti din exterior, de la cetateni sau parteneri. Acest adevar este extrem de incomod, nimeni din «talibanii informationali» nu are intentia sa ajute ca societatea sa gandeasca independent si sa traga singura concluzii. Obiectivul lor este sa induca societatii acele concluzii care le convin anume lor, pe termen scurt, fara a tine cont de efectele pe care le genereaza pe termen mediu sau lung… O alta practica oribila a «talibanilor informatici» este exagerarea problemelor social-economice din tara. Se creeaza impresia ca ei sunt extrem de fericiti ca toate aceste probleme exista si cu cat economia merge mai rau si societatea sufera mai mult, cu atat mai usor isi promoveaza proiectele politice. Oricat ar vrea unii sa convinga cetatenii ca ei vor salva Republica Moldova de toate problemele sale, unica solutie rapida, corecta, morala si pasnica este cea oferita de curentul unionist pro- romanesc. Daca dam crezare sondajelor din ultima perioada, proiectul unionist este cel mai popular printre cetateni decat orice alt partid politic. Provocarea celor care sustin acest proiect este sa nu se lase manipulati de «talibanii politici», sa promoveze aceasta cale de rezolvare a majoritatii problemelor din RM, nu schimbarea unei parti a clasei politice falimentare cu alta parte. Solutia pro-unificatoare nu convine doar Moscovei si gruparilor «talibane» din media basarabeana si este de datoria societatii sa nu mai accepte proiecte politice, care nu sunt pro-europene”.
