Cu firavele raze ale acestor zile in privire onesteanul Alexandru Fodor urmareste de pe o banca aflata in fata blocului in care locuieste cum o alta primavara cuprinde cu totul municipiul de pe Trotus. Pe aceste locuri el le cunoaste altfel , pentru ca este unul dintre cei care au venit aici ca sa construiasca noul oras Onesti si platforma petrochimica din apropiere. Isi aminteste cu perfectie si prima zi cand a sosit la Onesti: 1 februarie 1956. “Era prapad ca sa mergi pe vre-un drum de aici! Pana la Fabrica de Cherestea intrai in noroi pana la genunchi… Atunci, Onestiul era un intreg santier. Peste tot se spunea ca «la Onesti poate sa vina oricine, are de lucru!» Asa au venit oameni din toata tara si au construit acest oras”, ne marturiseste Alexandru Fodor, mentionand ca numai din zona Cristuru Secuiesc – Odorhei (Harghita) au venit 2500 de meseriasi. El locuieste la aceeasi adresa, de pe bulevardul Republicii din anul 1960 si ca pe cel mai firesc lucru isi aminteste de vremea in care s-a construit acest bulevard, numit atunci “al Magistralei”!
La Onesti, Alexandru Fodor a venit dupa ce a lucrat la constructia unei fabrici de ciment la Bicaz (in anul 1950), peste 20 de ani in aceeasi zona fiind incadrat si pe santierul unei fabrici similare, ce a fost ridicata la Tasca. Tot in constructii a lucrat si in Onesti (“orasul nou” in care s-a stabilit), aici inaltand mai multe blocuri de locuit dar si obiective de pe platforma industriala. Cu nostalgia vremurilor cand “treaba mergea struna”, Alexandru Fodor ne-a declarat:”Suedezii au venit in Onesti si au realizat proiectul unui bloc glisant, cu noua etaje (cel aflat la adresa familiala onestenilor de azi, Oituz 35) si noi am executat lucrarile dupa acel proiect, pe care l-am imbunatatit cu un sistem de nivel pentru care eram intrebati «cum am putut sa facem asa ceva?» Am lucrat si la blocurile de pe bulevardul Magistralei, care toate au avut parchet de la constructie dar si la blocurile inalte din preajma Hotelului Trotus. N-a fost usor de facut ca pentru fiecare din acestea era fixat termen de executie: un bloc cu noua etaje se finaliza in circa trei luni!” Alexandru Fodor a participat la Onesti si la constructia altor cladiri de care se minuneaza, una dintre acestea fiind si Sala de gimnastica (din apropierea raului Casin), locul din care gimnastele Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Georgeta Gabor si colegele lor de generatie impreuna cu antrenorii Bela si Marta Karoly au visat sa cucereasca lumea, reusind acest lucru in anul 1976, la Olimpiada de la Montreal. Un sir de amintiri Alexandru Fodor le pastreaza si despre inceputurile platformei industriale din Onesti, despre care ne-a spus: “Terenul pe care se afla platforma petrochimica a fost indreptat si desecat – fiind multe balti in zona – de catre lipoveni! Prima cladire construita la Combinatul Chimic a fost … depozitul central, cu o lungime de 200 metri! Cand am lucrat acolo era inceputa constructia Termocentralei iar la Javreni si pe locul unde s-a ridicat Combinatul de Cauciuc erau peste 500 de detinuti. Multe obiective industriale s-au construit impreuna cu rusii!” Alexandru Fodor nu a uitat nici inginerii Trustului de Constructii Industriale din Onesti, pe Andrei Erde, Pavel Coseac, Cismas, Erdely, care impreuna cu “meseriasii constructori” au ridicat constructii durabile, zvelte studiind mii de planse si planuri. Impreuna cu ei a lucrat si in alte orase ale tarii, la Lupeni, Mangalia (unde au construit un hotel glisant la care din orice balcon se vede … marea), la Suceava, Iasi, Adjud, Ploiesti, Satu Mare si multumirea sa de acum este: “am fost si am facut ceva!” Cu un accent ardelenesc, zambind cu ironie, Alexandru Fodor (nascut la 25 martie 1925) completeaza la multumirea sa: “Nu am facut ce n-am vrut! Restul am facut tot!”
Sef de echipa pe santierele tarii Alexandru Fodor a primit in 1973 titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu care a fost distinsa si o onesteanca, nimeni alta decat Nadia Comaneci! Desi in sufletul sau “mai palpaie” amintirea faptului ca … a vorbit de doua ori cu Gheorghe Gheorghiu Dej (care i s-a adresat “tot pe dumneavoastra va gasesc?”), Alexandru Fodor marturiseste ca poarta mereu cu el amintirea multor prieteni din Onesti (peste 45 de ani fiind prieten cu regretatul doctor Andrei Galaczi!) si cea a zilelor petrecute pe santiere.
* Un lucru care intregeste “corola” unei vieti plina de destoinicie, perseverenta si curaj, in pofida tuturor obstacolelor intalnite, este dat de faptul ca venerabilul Alexandru Fodor a luptat si pe frontul celui de-al doilea razboi mondial, fiind vreme de 4 (patru ani) prizonier in Siberia!
Ion Moraru
