Prin soarele ce isi arunca razele frenetic asupra locurilor inverzite din jurul Colegiului National “Dimitrie Cantemir”, prin lalelele care si-au desfacut “cupele” de bucuria primaverii si cu parfumul narciselor cuprinse de o frumoasa puritate alba, prin alte numeroase asemenea semne, o zi prinsa in calendar spre sfarsitul lunii aprilie a fost sa fie una fara asemanare pentru slujitorii cartii la Cercul bibliotecarilor scolari din judetul Bacau. Cu totii s-au intalnit la Biblioteca “Marin Sorescu” la o activitate didactica rasfranta din sufletul bibliotecarei Veronica Maximiliana Boros, ce a minunat – pana la sublim, sufletul celor prezenti. Tema manifestarii a fost “Iubiri celebre in literatura” si a adus toata daruirea si talentul unor liceeni deosebiti, intr-un decor de-a dreptul superb. Cand pe scena a aparut “Zana povestilor” (Madalina Elena Traistaru) iar Ana Maria Argint, ca povestitor a murmurat profundul gand eminescian “Iubesc si-mi place viata, desi-s nefericit”, ca printr-o perdea de abur s-au auzit si celestele vorbe ale celor patru protagonisti (Mihai Eminescu – Andrei Valentin Irode si Veronica Micle – Marina Neamtu, la sceneta “Eminescu si Veronica Micle, Eterna Iubire” precum si Darius Valentin Sandu – in rolul lui Romeo si Iustina Stefania Ioancea – in cel al Julietei), din prima parte a acestei manifestari. Dincolo de cuvintele – imbold “iubirea este un fum facut din arborii suspinelor; purificata, e un foc in ochii celor ce se iubesc iar tulburata, este o mare hranita cu lacrimile celor ce se indragesc”, povestitoarea Ana Maria Argint ne-a purtat “pe aripile iubirii” in literatura, mentionand ca aceasta tema s-a regasit in toate timpurile deoarece sentimentul este unul uman, “etern si irepetabil, ce pare sa se sustraga incercarilor de definire. Iubirile nu se repeta; orice iubire e un caz particular, unic, absolut». Au fost detaliate cateva iubiri celebre din literatura, asa cum le intalnim in romanele «Ultima noapte de razboi, intaia noapte de dragoste» (de Camil Petrescu, unde intre Stefan Gheorghidiu si Ela ia nastere o iubire sub semnul orgoliului), «Baltagul» (de Mihail Sadoveanu, unde dragostea Vitoriei pentru Nechifor Lipan se pastrase ca in tinerete iar acest lucru o face sa fie nelinistita si impovarata de ganduri cand acesta lipseste). De asemenea, a fost reliefata si iubirea adolescentina (intalnita in romanul “Felix si Otilia” de George Calinescu), sacrificiul – din iubire al Anei, din legenda populara “Mesterul Manole” dar si iubirea dintre Tristan si Isolda – o drama a iubirii nepieritoare, dar in acelasi timp a razbunarii, tradarii si despartirii. Pregatind momentele teatrale cuprinse in aceasta activitate, cu sarmul unei (posibile ) actrite – daca se va orienta spre lumea mirifica a teatrului!- povestitoarea Ana Maria Argint a invocat raspunsul celebrului romancier rus Lev Tolstoi la intrebarea “Ce este iubirea?” In cuvintele lui Lev Tolstoi, “Iubirea sta in calea mortii. Iubirea este viata. Tot, tot ce inteleg, inteleg numai pentru ca iubesc. Tot ce exista, exista pentru ca iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu si, cand mori, inseamna ca tu, o particica din iubire, te intorci la izvorul vesnic al tuturor lucrurilor”. Desi cortina nu a fost nicio clipa coborata, s- a auzit “gongul” in minunatul decor gandit de bibliotecara Veronica Maximiliana Boros (care a realizat si scenariul si dar costumele personajelor interpretate cu atata aplomb si daruire de catre elevii inzestrati cu har artistic ai Colegiului National “Dimitrie Cantemir” ). Interpretarea celor doua moment teatrale a reusit sa duca la o paralela ce priveste asemanarile dintre Mihai Eminescu si Wiliam Shakespeare (autorul piesei “Romeo si Julieta”), ei fiind doua personalitati artistice care se afla in centrul culturii romanesti, respective a celei engleze. Cuprinsi de fiorul artistic liceenii care au intruchipat pe Mihai Eminescu si pe Veronica Micle au reusit sa contureze faptul ca schimbul de scrisori dintre cei doi a fost unul sentimental, tonul intim dezvaluind dragostea unui romantic zbuciumat, cautator al iubirii absolute si a unei femei care incearca sa gaseasca un echilibru, o armonie, o bucurie a implinirii. In timp ce Veronica ii scria “In adanca durere de care sunt cuprinsa scrisoarea ta m-a facut sa plang lacrimi de duiosie si mangaiere, si poate mai mult decat oricand am putut aprecia inaltarea sufletului tau…”, Eminescu gasea ca raspuns cuvintele: “Nici nu imi pot inchipui alta viata decat in apropierea ta si numai sub conditia aceasta voi in genere sa traiesc. Altfel la ce-as mai tarai o existenta de care mi-a fost sila, de la care n-am avut nimic decat dureri si in cazul cel mai bun urat!”
Despre cealalta poveste de dragoste “Romeo si Julieta” (din care a fost prezentata scena Balconului), povestitoarea Ana Maria Argint ne-a spus ca este “o tragedie, cuplul acestor personaje delimitand un teritoriu uman singular de o netarmurita credinta in iubire, ei fiind inconjurati de «oceanul» unei lumi lipsite de criterii valorice si de moralitate, incapabila de a vibra in fata marilor elanuri sau drame ale indragostitilor. «Scena balconului» a ramas simbolul dragostei pure, al bucuriei si implinirii sufletesti pe care o simt toti tinerii indragostiti…” Minunandu-se ca sub directa obladuire a bibliotecarei Veronica Maximiliana Boros liceenii au reusit ca sa surprinda, cu noi reverberatii ale sufletului “iubirile celebre” prezentate, participantii la aceasta manifestare au primit si au tinut in maini “Declaratia (diploma) privind dreptul omului la iubire” Demn de remarcat este faptul ca ambianta muzicala a punctat, prin “sunetele simfoniilor clasice” tot ceea ce s-au straduit protagonistii celor doua scenete ca sa spuna: ca “iubirea este tot”, “e singurul lucru care il poate salva pe om” si “cine o simte, traieste in eternitate”. In “paralela imaginara” Eminescu – Shakespeare a fost evidentiat faptul ca “marele Will a fost unul din «mesterii literari», un adorator al geniului literaturii romane” – dupa cum a marturisit chiar Eminescu! La caderea cortinei actorii au facut reverente, ropotul de aplauze potolindu-se cu greu! “Sunt minunati! Prin tot ceea ce am organizat am vrut ca sa demonstram ca suntem o forta, o echipa si am vrut ca sa aratam tot ceea ce putem noi”, a declarat bibliotecara Veronica Maximiliana Boros, in aplauzele prelungite ale acestui moment, ea fiind o bibliotecara iubita de catre toti elevii Colegiului National “Dimitrie Cantemir”.
La “Cafeneaua Literara”
Activitatea a continuat si ca prin farmec Biblioteca “Marin Sorescu” a acestui colegiu onestean s-a transformat in “Cafeneaua literara”! Prof. Felicia Filip, director al Colegiului National “Dimitrie Cantemir” din Onesti a adresat sincere urari de sanatate si de impliniri bibliotecarelor prezente la aceasta activitate deosebita, felicitandu-le pentru “daruirea pe care o puneti in aceasta profesie, care nu tine cont de salarii si de multiplele cerinte ce le infaptuiti in reformarea invatamantului romanesc. La multi ani cu bine, cu tot ce va doriti si sa puneti mereu suflet in aceasta profesie. O felicit si pe «doamna Vero», asa cum este ea cunoscuta «acasa», la acest colegiu!” Este de remarcat faptul ca la Biblioteca “Marin Sorescu”, ce are un fond de carte de peste 25.000 de volume si un spatiu adecvat pentru lectura, in jurul bibliotecarei Veronica Maximiliana Boros elevii participa la cercuri de indemanare si de deprindere a aptitudinilor artistice, se inscriu in actiuni de voluntariat. La aceasta activitate didactica cei mai talentati liceeni au tinut sa prezinte si un frumos program artistic, ei traind muzica la modul cel mai actual- prin interpretarea unor slagare internationale. In acest interludiu muzical au evoluat Anastasia Roncea, Nicoleta Roncea, Carmen Elena Madalina Grigoras, Ana Maria Vasai, Teodor Debu si Isabela Avram iar o mare surpriza a fost adusa de Andreea Boros (fiica bibliotecarei Colegiului National “Dimitrie Cantemir”), ce prin interpretarea unei melodii indragite, cu un refren pilduitor (“Vreau sa raman / in lumea ta plina de iubire / in care tu ma vezi / mai frumoasa decat stiu eu!), a facut ca siruri fierbinti de lacrimi sa umezeasca obrajii mai multor participante la activitate. Aceasta s-a incheiat cu lansarea unei carti de poezie (despre care au vorbit profesorii Adina Mitroiu, Stefan Epure si scriitorul Cornel Galben) si cu impartasirea celor mai calde impresii. Mentionam ca aceasta manifestare, la care au participat “slujitori ai cartii” din multe localitati ale judetului Bacau, s-a bucurat de prezenta doamnei Oana Jianu, bibliotecar metodist la Casa Corpului Didactic Bacau, a Aurei Radulescu (ea activand ca bibliotecara pana la pensionare timp de 34 de ani la actualul Colegiu “Cantemir” din Onesti). Ea a marturisit: “Sunt multumita sufleteste ca am reusit ca sa las deosebita munca de la biblioteca pe maini bune, unei fiinte ce pune mult devotament in activitatea sa”. Mirela Ionescu, bibliotecara la Scoala Gimnaziala nr. 1 a felicitat organizatorii acestei frumoase manifestari precum si pe toti elevii care s-au implicat. Daca in antichitate inteleptul Vergiliu a notat ca “iubirea zamisleste iubire, iubirea nu are reguli, e la fel pentru toti”, cu o salba de momente deosebite “concluzia” acestei activitati didactice ale carei imagini vor fi pastrate mereu in amintire de catre participanti e una sublima: “dragostea e tot ce ramane!”
Ion Moraru
#1 : 13/06/2015, 15:00
