Traim frumusetea sarbatorilor de iarna, dupa ce am fost asaltati de colinde (incepute de televiziuni “o-ho-ho-ho”, cu multe zile in urma, ca putin mai urma ca acestea aproape “sa se demonetizeze”) si de numeroase mesaje. “Domnul Iisus s-a nascut / Lumea cu dor s-a umplut / Sus in slava Cerului / In mijlocul Raiului” si “un an mai bun, cu dragoste crestina /sa primiti in dar lumina” sunt doar doua din sms-urile ce “au zburdat” in aceste zile, altele – mii, cuprinzand aproape in totalitate retelele de socializare. Au trecut si 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, prilej pentru scriitoarea Lucia Olaru Nenati din Botosani (o poeta plina de sensibilitate si candoare), ca sa scrie: “25 de ani de la acea schimbare radicala a cursului existential romanesc numita indeobste «revolutia din Decembrie» este o gramada de timp, un sfert de secol care a zburat ca vantul! Imi amintesc de speranta cu care scriam… ca toate relele vor apartine trecutului iar viitorul va aduce o lume noua plina de lapte si miere. Vedem acum «culoarea» acestei lumi noi in care au crescut peste tot vile si case frumoase, dar si cladiri impunatoare cu intrari de marmura ale multor banci, precum si zeci de buticuri care vand haine «second-hand» adunate parca din tot restul Europei spre a-i invesmanta pe romani. Vechile fabrici care tineau oamenii acasa au cazut in ruina, dar in schimb au rasarit peste tot magazine in care se vand tot mai sofisticate telefoane mobile devenite indispensabile oricui. Pe la usile spitalelor se mai intampla sa moara oameni nu prea varstnici iar ceilalti trebuie sa se inghesuie intr-o lista scurta si rigida de medicamente compensate, oricate boli ar avea. Mai cad uneori elicoptere cu oameni tineri si valorosi in munti si in ape si niciodata nu aflam de ce; batranii sunt blamati si se propune ignorarea lor dupa 60 de ani, varsta care in occident e una pe deplin activa. Ne aflam azi in Uniunea Europeana si in NATO, ceea ce ne-a adus si multe vulnerabilitati, mai ales acum, cand vantul infruntarilor se percepe tot mai acut. E drept ca acest statut ne-a adus si multe lucruri bune si, in primul rand, libertatea de a circula, drept care o mare parte a populatiei romanesti «a colonizat», pur si simplu, toata Europa, dar parca si restul lumii; cei mai valorosi fiind momiti cu slujbe in specialitati carora alte tari mai bogate nu-si permit sa le suporte scolarizarea si prefera sa le ia de-a gata de la noi. Altii, muncitori hranici, sunt multumiti a trudi cu salarii mai mici si program mai lung si mai aspru decat autohtonii, pe cand minoritarii nostri de etnie multinationala pateaza mai departe obrazul tarii pe strazile europene. Dupa decenii de domnie a imbogatirilor fabuloase si a escrocheriilor performante, «rafalele» anticoruptiei «secera in tromba puzderie» de VIP-uri mult invidiate pana acum pentru reusitele lor. La televizor se exhiba cu statut de vedete «papusile gonflabile» si decerebrate ale gustului publicului de acum in timp ce personalitatile culturale nu mai au loc decat la periferie…
Dar avem democratie si, in primul rand, arma votului prin care ne exprimam vointa, desi se vorbeste mereu despre indulcirea acesteia cu galeti si sticle de ulei, iar gurile rele susotesc precum ca «asta nu e tot» si ca interesul geopolitic international e cel care valideaza sau nu rezultatele electorale indiferent care ar fi acestea; ba chiar ca, la nevoie, se pot aprinde niscaiva proteste si manifestatii de strada, prompte si eficiente. Dar peste toate avem, iata, in aceasta iarna schimbarea de garda la Palat, mai ceva decat la Buckingham, caci deceniul conflictual al presedintelui jucator Traian Basescu face loc acum unui alt mandat care ne-a cucerit sub arcada «lucrului bine facut», a lui Klaus Iohannis. Asadar ne aflam intr-un timp al schimbarilor continui in care toate sunt in miscare si in rasturnare in asa fel incat ceea ce ieri era invidiabil maine poate fi demn de mila si dispret”.
Intre aceste “schimbari” nu este catusi de putin ciudata intrebarea unui copil catre tatal sau… Tinut strans de mana si trecand prin fata catorva cersetori (ce au fost intalniti in aceste zile mai mult decat in tot restul anului!), acesta a fost intrebat de micut: “sunt multi oameni saraci la noi in tara?” Raspunsul sau – “destul de multi!”- nu stim daca l-a multumit pe copilas dar sa ne asteptam la faptul ca sperantele si promisiunile pe care le avem vor fi schimbate in fapte, caci ar fi si timpul pentru aceasta! Iar de Anul Nou sa ne bucuram si sa petrecem cu intelepciune si cu folos si urmand urarea unui colind “sa aveti liniste in suflet / chipul bland, ochi luminosi / satisfactii, ganduri bune / LA MULTI ANI, FITI SANATOSI!”
Onesti Expres
Intre «schimbari»
