Mihai Eminescu, sarbatorit la Onesti

Aniversarea implinirii a 166 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu, geniul poeziei literaturii romane, a fost sarbatorita cum se cuvine in municipiul Onesti prin organizarea mai multor activitati culturale. Daca alte institutii onestene au trecut cu vederea organizarea de momente eminesciene, la acest ceas aniversar, spre onoarea Asociatiei “Expresia Ideii” (coordonata de prof. Mariana Bendou), aceasta a strans intr-un frumos buchet un sir de mai multe actiuni. Astfel, la Filiala “Cosanzeana” a Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti” (singura care “pulseaza” cu evenimente culturale in viata onesteana, dupa ce Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau a anuntat ca Muzeul Municipal de Istorie si sediul central al bibliotecii nu au avizele necesare pentru a avea loc aici diverse manifestari), sub semnul celebrarii lui Mihai Eminescu s-au desfasurat deopotriva vernisarea unor expozitii de desene, premierea la un concurs national de poezie, sustinerea de comunicari pentru elogierea celui mai mare poet al romanilor si lansarea mai multor volume nou aparute. Profesoara Doina Sandu, de la Colegiul Tehnic “Petru Poni” a fost prezenta la acest eveniment cu o mini-expozitie de desene – “interpretari grafice in asteptarea Luceafarului” (dupa cum a numit autoarea lucrarilor toata stradania sa), unele din desenele expuse fiind realizate din materiale reciclabile. Premierea creatiilor primite pentru Concursul International “Calator prin stele” a fost momentul de bucurie pentru cativa participanti la acest concurs de a se afla in municipiul de pe Trotus. Astfel, spre pitorescul si idilicul manifestarii de celebrare a poetului Mihai Eminescu la Onesti, prin participarea medicului de familie Adrian Nicolae Popescu din Radauti, castigator al unei mentiuni la concursul de poezie, s-a inregistrat prezenta a “trei generatii”, el fiind insotit de tatal sau (in varsta de 66 ani) si de fiul sau, de doar cativa anisori, ce a imortalizat in imagini fiecare clipa a acestui inedit moment de premiere. Mentionam ca la acest concurs s-au inscris peste 70 de concurenti din multe localitati ale tarii (din toate zonele Romaniei) precum si din Republica Moldova si alaturi de premiile organizatorilor au fost decernate si premii ale Editurii “Armonii Culturale ” din Adjud. Trofeul Concursului International de poezie “Calator prin stele” (realizat de Marian Gorun si care contureaza Monumentul “Eminescu” din municipiu), a ajuns la Isabelle Tanasa din Giurgiu in timp ce alte premii au revenit unor “tinere condeie” din Bucuresti, Timisoara si Targu Mures. O mentiune speciala a obtinut poeta Vera Craciun (ce a participat la aceasta manifestare) iar alte premii ale organizatorilor s-au indreptat catre creatori de poezie din Deva, Craiova, Colonesti (jud. Bacau), Broscauti (jud. Botosani) si Raiu (jud. Vaslui). Editura si revista “Armonii Culturale” din Adjud – conduse de scriitorul Gheorghe Stroia – au acordat un numar de sase premii in carti, ce au fost obtinute de tineri poeti din Bucuresti, Mangalia si Dorohoi. Este de remarcat faptul ca amploarea acestui concurs (ce a avut ca presedinte pe Lia Lungu, o impatimita iubitoare a poeziei, cantecului si a … ziaristicii), a dat imboldul realizarii unei antologii literare cu titlul “Calator in stele”. La festivitatea de premiere mai multi elevi ai Colegiului National “Dimitrie Cantemir” (indrumati de prof. Adina Mitroiu), au recitat din creatia geniului poeziei romanesti, creand astfel un moment de o puternica reverberatie lirica. De aceeasi intensitate s-au bucurat si momentele in care au fost depuse coroane de flori la Monumentul “Eminescu”, aflat pe bulevardul Oituz. Aici au fost prezenti alaturi de membrii Asociatiei “Expresia Ideii” preotul onestean Nicolae Pascu, omul de afaceri Constantin Lazar ( ce s-a aflat printre cei care au sprijinit sub aspect financiar desfasurarea acestor manifestari eminesciene), Elena Pascu Apavaloaie, Ciprian Zarzu (consilieri locali), intelectuali ai Onestiului, participanti activi la manifestarile culturale (subinginerul Corneliu Cristea, prof. Adina Mitroiu, prof. Stefan Epure si altii).

Cuvinte de dor… de Eminescu

“Florilegiul” si stralucirea acestei manifestari literare au dat-o comunicarile sustinute de catre invitati, momentele autentice de simtire si traire datorate geniului poeziei romanesti, sarbatorit in mod atat de fericit la Onesti. Avocata Elena Pascu Apavaloaie a deschis sirul cuvantarilor mentionand:”Este foarte important ca Mihai Eminescu este in sufletele noastre, in sufletele copiilor nostri. Important este ca mesajul sau sa dainuie sute de ani. Prin versurile lui, Mihai Eminescu a dorit ca sa iubim tara si sa iubim aproapele. Acest festival este un moment bun care sa ne aduca aminte de Mihai Eminescu, de tot ceea ce inseamna cultura, sa ne incarcam sufletele cu cultura” Venita de la Galati, poeta Vera Craciun, ce isi leaga debutul literar de municipiul Onesti si de infiintarea aici a Asociatiei “Expresia Ideii” (condusa de prof. Mariana Bendou), marturisind ca “nu va parasi niciodata taramul poeziei”, a rostit cu o reverberatie profunda cuvintele: “cat va exista Limba romana va exista si Mihai Eminescu! Fara acest poet nu putem spune ca suntem romani!” Scriitorul Gheorghe Dragan, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, ne-a “intredeschis usa” vastului univers eminescian amintindu-ne o opinie a criticului literar Garabet Ibraileanu, care a notat: “Eminescu este unul din exemplarele cele mai splendide pe care le-a produs umanitatea. Avem convingerea ca daca mai traia, sanatos, inca douazeci de ani, el ar fi fost considerat, fara putinta de contestare, ca unul din cei mai mari creatori de poezie din intreaga literatura a lumii… Dar Eminescu nu este numai un poet de geniu. Este ceva mai mult. El este cel dintai care a dat un stil sufletului romanesc si cel dintai roman in care s-a fãcut fuziunea cea mai serioasã a sufletului daco-roman cu cultura occidentala”. Si pentru o incantare si o iluminare totala “intru Eminescu” scriitorul viisorean Gheorghe Dragan a declarat: “Sunt un om care a avut sansa sa auda in gura tatalui sau, la 78 de ani versurile «De la Nistru pan’ la Tisa». Asocierea face o lucrare complementara, in alta cheie poate, mai acceptabila si la scoala care am urmat-o la Targu Ocna profesorul Nicolae Blagoi (originar din satul Bratila), ne-a aratat primul volum a lui Eminescu, editat de catre comunisti. Si acum consider ca ceea ce iti pune profesorul de Limba romana in mana la varsta la care nu esti influentat de lucrurile rele dinprejur, aceasta este esenta pentru dezvoltarea viitoare! Asa am ajuns de am dat teza de doctorat cu o tema despre Mihai Eminescu… Este foarte bine ca ziua de nastere a lui Mihai Eminescu a fost decisa sa fie sarbatorita ca Ziua Culturii Nationale, pentru ca el a spus ca «vocatia noastra este de a fi un popor de cultura la gurile Dunarii». Mircea Eliade a scris: «Zacamintele de petrol se vor epuiza, roadele campiei se vor termina, s-ar putea ca tara sa fie inghitita de unul dintre imperii dar daca se salveaza un singur volum despre Eminescu, acesta va fi marturia unui popor cu identitate». Eminescu imbratiseaza muzica si gandul, muzica si ideea cum nu a facut-o nimeni. Un scriitor sarb a invatat limba romana pentru a-l citi pe Eminescu. Creatia sa este un lucru extraordinar, ce impune un element de esenta. Eminescu insusi avea idei de reevaluare continua a faptului cultural, a culturii. Sa-l judecam pe Eminescu ( fiind si cantecul basarabean «Eminescu sa ne judece»), e perimat! Eminescu insusi se judeca in fiecare zi, propunandu-se… Noi trebuie sa-l vedem citindu-l, sa-l reevaluam! Eminescu nu poate fi apropiat nici unui politician si totusi multi l-au aservit… Sa scapam de prejudecati, pentru a ne apropia mereu de Eminescu cel Nou, cel dintotdeauna din cultura romana! In anul 1882 Eminescu declara:«si pana la urma, cred ca poezia pentru mine a fost un incident de tinerete. Proza trebuie sa fac!» Sa urmarim ideile creatoare ale diversitatii lui Eminescu, nu sa gasim «un diversionist!» Sa cautam un Eminescu al fiecaruia dintre noi!” Evidentiind faptul ca scoala in Roma Antica se numea “ludus” (“joc”), scriitorul Gheorghe Dragan (autor si al unui incitant volum de proza numit “Jucatorul”), a remarcat si un lucru “asternut pe hartie” de catre Mihai Eminescu in anul 1878:”Copilul, pana la varsta adolescentei, trebuie ca sa se joace, sa-i fie formate deprinderile culturale prin joc”. Desi i s-a parut mai folositor dialogul cu participantii la aceasta manifestare, in lipsa acestuia, in admiratia spectatorilor, Gheorghe Dragan a mai mentionat:”Este o mare eroare, de «un senzational ieftin sa-l alaturam pe Eminescu de Einstein, un personaj ce a strans in el un nucleu de posibilitati! Cred ca zadarnic a publicat si Eugen Simion o carte despre boala lui Eminescu.” O surpriza a manifestarii a fost prezentarea, de catre profesoara si poeta Mariana Bendou a unui recent volum cu traduceri in limba greaca a scrierilor lui Mihai Eminescu, aceasta carte fiind daruita Asociatiei Culturale “Expresia Ideii” de catre Comunitatea Elena din Onesti!

Traire, adevar si… metamorfoza
Autoare a unui volum (numit sugestiv “Pe valuri de albastru” si care este dedicat poetului Mihai Eminescu), galateanca Vera Craciun a facut un adevarat “slalom” prin “imparatia poeziei”. De la marturisirea ca aceasta “se naste din lacrimi de fericire si de tristete”, cu daruire pentru Eminescu ea a lasat “magma fierbinte” sa curga in forma “rondelului”, declamand cu mult har actoricesc: “Clipa-i farmec de legenda / Si strabate calea grea… / Prin luncile de el cutreierate”. Cu “glasul copilariei” Vera Craciun ne-a destainuit faptul ca scrie si poezie pentru copii (oferindu-ne ca “argument” liric faptul ca are o carte in pregatire dar si versurile “De unde vii copil – minune ?/ La mine-n suflet sa zambesti!”- nota Onesti Expres, pot intrece alte versuri o asemenea traire?) Cu indemnul din inima ca “niciodata nu este prea tarziu sa faci lucruri deosebite pentru copii”, poeta Vera Craciun “si-a varsat si un off”, mentionand: “Eu peste 30 de ani am avut ascunsa poezia in sufletul meu, fiind «copil de la tara» nu am indraznit sa spun cuiva ca scriu poezii!” Dupa ce profesoara Mariana Bendou a evedentiat faptul ca pe adresa festivalului onestean inchinat memoriei lui Mihai Eminescu au sosit numeroase comunicari literare (ce vor fi cuprinse in viitoarea aparitie a revistei “Expresia Ideii”), a luat cuvantul profesorul Stefan Epure, care a afirmat: “Mihai Eminescu a avut «supranumele» de cel mai mare poet pe care l-a avut tara, Romania, vreodata. Titu Maiorescu afirma ca «ne vine greu sa il citam dupa Alecsandri». Au aparut si «detractorii» lui Eminescu, ce nici ei nu aveau capacitatea sa-l inteleaga. Eminescu nu era iubit pentru ca el lua atitudine, el putea fi inteles numai citindu-i opera. Stim ca in dramaturgie a avut «planuri ciclopice», din care a ramas doar scrierea «Decebal». Eminescu considera «Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor», mai tarziu George Calinescu numindu-l poet national. Cel mai bine este ca sa spunem ca Eminescu este un poet al timpului modern, al lui si al nostru! Avea o mare sete de cunoastere, a studiat despre fizica, astronomie, matematica… A scris si versurile «zboara gand purtat de dor / pana piere totul – totul!» Eminescu este un om al timpului modern, el nu putea scrie «Scrisoarea I», fara ca sa cunoasca «Mahabharata»… In perioada de dupa 1944 Eminescu nu a fost foarte apreciat, atat in tara cat si in strainatate. Ne amintim ca erau «trunchiate» poemele sale («Imparat si ploretar»). Vasile Alecsandri judeca lucrurile prin prisma lui de boer; Eminescu a devenit intelept de mare valoare! Este bines a ne reconsideram valorile si subscriu si eu la gandul scriitorului Gheorghe Dragan ca Eminescu poate fi descoperit de fiecare dintre noi, recitindu-l”. Ca “om al locului” subinginerul Corneliu Cristea a evocat “anii de scoala” pe care i-a urmat la Targu Ocna, amintindu-si ca la sustinerea Bacalaureatului subiectul de examen a fost “Eminescu si Sadoveanu” . Corneliu Cristea a apreciat faptul ca “la acest festival, tema patriotismului eminescian a fost bine tratata”, a recitat din versurile marelui poet , ce a fost numit “Voievodul Limbii Romane”. Un moment foarte aplaudat a fost cel in care elevul Stefan Puscasu, de la Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” din Onesti, a interpretat, cu toata candoarea adolescentei melodia realizata pe versurile lui Mihai Eminescu, “Pe langa plopii fara sot”. Nu putem inchide sirul “incantatiilor eminesciene”, ce au facut ca sufletul sa reverbereze din plin fara a nu nota trairea, talentul artistic si daruirea cu care bibliotecara Violeta Vulpoiu “a metamorfozat” recitarea poemului “La steaua care a rasarit”, impodobind “curgerea lina”, indepartata a versurilor cu piruiete si miscari de balet. In “buchetul” acestei admirabile recitari ea a prins ca drept mangaiere a sufletelor si urarea ca “dragostea si iubirea sa ne inconjoare mereu!” Colectivul Filialei “Cosanzeana” a adus la acest festival si “cadrele cu imagini vechi” ale unuia din primele filme documentare despre poetul Mihai Eminescu.
Este de evidentiat faptul ca acestor momente eminesciene in mod fericit s-au alaturat in “maratonul cultural” lansarea mai multor volume recent aparute. Este vorba despre placheta “Priviri in oglinda vietii” , de Mariana Bendou, de volumele “Stihuri cu parfum de gutui” si “Priviri din zbor” (ce-l au ca autor pe Vasile Ungurasu, in dubla ipostaza, de epigramist si poet). O prezenta remarcabila la aceasta manifestare a fost cea a bacauanului Sorin Gabriel Aelenei, ce si-a lansat volumul “Ocultismul, fata ascunsa a monedei” iar Constanta Caitar Gheoldum din Oituz a citit mai multe poeme dintr-o carte pe care a tiparit-o nu demult. Despre aceste aparitii editoriale au vorbit profesoarele Adriana Crenguta Mircioiu si Raluca Gadeoi Calinescu precum si autorii (intr-un viitor articol vom reveni asupra acestor lansari). Evidentiem si participarea elevei Celina Madalina Sandu, eleva a Colegiului National “Vasile Alecsandri” din Bacau, ce a creat un moment muzical inedit interpretand melodia pe versuri eminesciene “Glossa”. Programul artistic a fost intregit de talentatele sperante de la Asociatia “Expresia Ideii” Andrada Baroti, Larisa Chiriac, Andreea Calin, Larisa Busuioc si Florin Scorbura, ce s-au intrecut in prezentarea mai multor melodii populare. La momentul “concluziei finale” putem nota faptul ca chiar daca au mai fost unele “stangacii” pe parcursul desfasurarii acestei manifestari (ajunsa la cea de-a III-a editie), sustinerea oamenilor de afaceri si iubitori ai culturii poate crea climatul propice dezvoltarii acesteia. Este de admirat perseverenta organizatoarei Festivalului “Calator prin stele” (prof. Mariana Bendou) pentru a ridica mereu “stacheta” unui asemenea eveniment si mai mult decat a fi evidentiata este constanta “oamenilor locului”, carora consideram ca de acum li s-a alaturat si scriitorul Gheorghe Dragan, ce “razbesc” prin aceste vremuri pentru a face tot posibilul ca “din tot ce-i romanesc” sa nu piara nimic!
Ion Moraru