Asa cum in urma cu mai multi ani, sefii fotbalului autohton si-au jurat ca vor fi corecti si nu vor mai face “reciprocitati”, asa si-n educatia româneasca era nevoie – ca de aer – de un moment zero. Acesta pare sa fi fost intruchipat de Bacalaureatul din vara aceasta, mai exact de rezultatele consemnate in urma examenului maturitatii. Ele reflecta, la zi, starea unei categorii sociale care a ajuns sa nu mai puna pret pe ideea potrivit careia lucrurile importante in viata se obtin cu un minim efort, cu putina munca: tineretul.
Esenta “scorului” de la BAC este ca “generatia Google” – asa cum a fost ea intitulata in presa franceza – e incapabila sa “functioneze” in temeiul unor programe educationale de inspiratie socialista. In linii generale, in ultimii 20 de ani invatamântul autohton nu s-a schimbat decât in forma, nu si in fond.
Veti fi uluiti sa vedeti câti profesori de la noi sunt straini de computer sau, de ce nu, de tehnicile moderne de predare. In Occident functioneaza de mai multi ani un sistem de certificare a “competentelor digitale” ale profesorilor, ale carui rigori si criterii variaza de la stat la stat. La noi, profesorii cred ca fac un sacrilegiu daca folosesc videoproiectorul, laptopul sau DVD-ul in orele de curs. Elevii, de cealalta parte, isi folosesc telefoanele cu conexiune la Internet pentru a gasi rezolvari de subiecte in timpul tezelor sau extemporalelor, pretextând – daca nu sunt prinsi – ca “hotul neprins e negustor cinstit”.
Rezultatele modeste de la Bacalaureatul din acest an trebuie privite si in relatie cu mediul academic, pentru simplul motiv ca universitatile noastre nu vor mai putea sa-si constituie, din toamna, grupe complete de studiu. Ce inseamna acest lucru? Scaderea drastica a finantarii, din cauza numarului mai mic de studenti, desfiintarea anumitor specializari sau facultati sau chiar a unor universitati mai periferice.
Abia in toamna vom realiza, pe deplin, cât de important este invatamântul liceal in sistemul educational autohton si cât de important e sa acordam atentia cuvenita acestei forme de invatamânt.
Nu in ultimul rând, rezultatele de la Bacalaureatul din acest an atesta ca invatamântul tehnic si profesional trebuie sa aiba o programa a sa, cu totul diferita de cea in baza careia invata elevii din colegiile teoretice. In Franta, de pilda, exista un BAC tehnic, examen sustinut doar de elevii de la filierele tehnice, cu programe, materii de studiu si criterii de examinare diferite de filiera teoretica. Elevii de la tehnic nu trebuie blamati ca nu cunosc versurile lui Stanescu sau numarul de biserici ridicate de Stefan cel Mare “dupa luptele cu turcii”. Ei trebuie, insa, ajutati sa invete o meserie. Ceea ce si vor, de altfel.