„Mugurasii” din Agas au cucerit Dobrogea

Cand brazii isi adie varfurile intr-un dor leganat, cu aceeasi domoala adiere si cu tumultul sau navalnic, marea lasa ca sa pluteasca in vazduh frumusetea cantecului, a portului si a secularelor obiceiuri impamantenite intr-o tara considerata „Gradina Maicii Domnului”. Membrii Ansamblului artistic „Mugurasii” din Agas au dus stralucirea obiceiurilor populare de pe Valea Trotusului la cea de-a IX a editie a Festivalului International de Folclor „Dobroge, mandra gradina” – 2013, la care, prin daruire si maiestrie, au cucerit trofeul. Pe langa faptul ca au prezentat un program in concordanta cu zona pe care o reprezinta, au impresionat si prin autenticitate.

Impresiile cu care s-au intors artistii din Agas ne-au fost impartasite de invatatoarea Ecaterina Rata, care coordoneaza cu mult suflet acest ansamblu. Ea ne-a declarat: „La editia din acest an a Festivalului „Dobroge, mandra gradina” au fost implicate in jur de 40 ansambluri din tara si din strainatate (patru fiind din Turcia, Grecia, Bulgaria si Ungaria). Au concurat pe doua sectiuni: una pentru Ansambluri de cantece si dansuri si o alta pentru Ansambluri folclorice de traditii si obiceiuri populare (la care am participat si noi). Concursul a prilejuit desfasurarea unui maraton de spectacole, astfel ca am evoluat in portul turistic Mangalia (pe scena plutitoare) si in localitatile constantene Albesti, Dulcesti, 23 August si Cumpana. Gala de premiere a inceput la ora 21.30 si s-a desfasurat la Albesti, incheindu-se cu un foc de artificii. Implicarea organizatorilor a fost puternica si in acest an, totul a avut loc dupa standarde calitative inalte. Fiecare a adus ce a fost mai frumos din zona de provenienta. Ansamblul nostru a numarat 28 membri si un staff de 12 persoane. Primaria Agas ne-a sprijinit deplasarea inchiriindu-ne un autocar, mai ales ca si recuzita care a fost voluminoasa. Pentru concurs ne-am pregatit cu un colaj de datini si obiceiuri de iarna din zona Vaii Trotusului; astfel, in toiul verii, «mugurasii» mei au purtat cu mandrie vestimentatia specifica iernii, inclusiv pieile de ursi. In colaj am pregatit: plugusor, dansul saselor, caprele, dansul caiutilor, dansul ursilor si mascatii, care au incantat juriul si au cucerit publicul. Dupa seara concursului pe buzele tuturor se rosteau numai cuvinte de lauda si putina invidie pentru prestatia acestor copii, care au muncit foarte mult. Bineinteles, s-au bucurat si de farmecul unor zile de vara in statiunea Neptun, dar serile au fost pline de spectacole insotite de ropote de aplauze”.

Despre emotiile traite la Gala de premiere, invatatoarea Ecaterina Rata ne-a declarat: „Membrii Ansamblului artistic Mugurasii s-au imbracat in tinuta de concurs si, dupa aproape patru ore de asteptare, munca le-a fost pe deplin rasplatita, iar oboseala a disparut ca prin farmec la aflarea vestii ca au cucerit marele trofeu. Nu se mai saturau sa priveasca trofeul si diplomele! Tot ceea ce s-a realizat a fost posibil prin truda neconditionata a cunoscutei interprete de muzica populara Maria Tataru si a deosebitului coregraf Robert Costrovanu, care prin montarea originala a spectacolului a dovedit ca e printre cei mai talentati coregrafi din tara. Nu pot incheia fara a multumi si mai tanarului nostru colaborator, prieten devotat membrilor ansamblului, Catalin Adam. Dar cel mai mare rol l-au avut parintii, care s-au implicat si mi-au fost aproape in toate proiectele. Le multumesc tuturor si sunt mandra ca nu am dezamagit, ba mai mult am adus un trofeu ce face cinste comunei Agas si judetului. Demonstram ca, daca exista dorinta si pasiune, se pot obtine performante oriunde.”

Juriul Festivalului International de Folclor „Dobroge, mandra gradina” – 2013 a fost condus de compozitorul, dirijorul si folcloristul Constantin Arvinte, si au mai facut parte etnomuzicologul Steluta Popa, prof. dr. Maria Tanase Marin (care e si o apreciata interpreta de folclor) si maestrul coregraf Ion Cristian. La festival au fost prezenti observatori din Bulgaria, Rusia, Turcia si din Republica Moldova precum si din partea UNESCO.
Ion Moraru