Interviu cu Dumitru Tulpan, primarul comunei Beresti Tazlau
Bugetul local al comunei Beresti Tazlau, orientat spre investitii *** Drumul Comunal 175, aproape de finalizare *** Dezvoltare prin resursele naturale: petrol si gaze *** Agricultura, din nou la cautare *** Primaria vrea preluarea microhidrocentralei Orasa 2 *** Beneficiile de pe urma Conacului Rosetti – Tescanu, subminate de birocratia de la Bucuresti.
Care sunt obiectivele investitionale in comuna Beresti Tazlau? Primar Dumitru Tulpan: Un prim obiectiv este asfaltarea drumului comunal 175, pe portiunea Beresti Tazlau – Turluianu, pe o lungime de 3,85 km, cu o valoare de 1,4 milioane de euro, finantat 100% din fonduri europene. Pe la jumatatea lunii iulie – inceputul lui august drumul va fi finalizat, cu tot ce inseamna santuri, rigole, marcaje. Mai avem 1,5 km pe acelasi tronson de drum, iar aici modernizarea, asfaltarea se va face in regie proprie, cu fonduri de la bugetul local, pe un plan multianual. Valoarea investitiei s-ar ridica la 800 000 lei. Ne-am restrans aria de investitii anul asta, ca sa putem duce pana la capat lucrarile la DC 175. Am reabilitat cladirea din incinta dispensarului uman Tescani. Intr-o parte a cladirii va functiona o sectie a bibliotecii comunale. In cealalta parte vom amenaja o sala de sedinte si un apartament pe care sa-l avem la dispozitie pentru eventualul medic sau, daca nu, pentru oaspeti care vor veni in comuna. Lucrarea am facut-o in regie proprie, pe bucatele, si ne-a costat aproximativ 150 000 lei, in 2 ani. Am reabilitat, de fapt, si cladirea dispensarului. Cladirea e inca a noastra si vrem sa o includem in acest program de modernizare a satului romanesc. Acolo mai sunt doar lucrari la tamplarie. Am amenajat o biblioteca si in Beresti Tazlau, in sediul scolii vechi. Am achizitionat mobilier, a fost dotata cu calculatoare si internet, prin programul Biblionet. Biblioteca urmeaza sa intre in functiune in maxim o luna. In sediul intermediar al primariei, de la fostul C.A.P., pe care l-am renovat, avem un cabinet stomatologic inchiriat. Tot acolo am stabilit si sediul G.A.L.
Daca tot am ajuns la subiectul G.A.L. Valea Tazlaului, ce proiecte vreti sa derulati cu fonduri europene?R: Noi nu am depus, deocamdata, nimic. Suntem in asteptarea unor verdicte de la Bucuresti cu privire la proiectele pe care le-am depus. Au fost declarate eligibile, dar nu stim daca sunt finantabile. Daca nu primim un raspuns favorabil, atunci le vom depune pe G.A.L., in sesiunea a doua,. E vorba despre un Centru de Informare Turistica la Tescani. Un alt proiect vizeaza reabilitarea Caminului Cultural de la Tescani. Vrem sa mai depunem proiecte pentru achizitionarea de utilaje pentru Serviciile de Drumuri si Salubrizare. Vorbim de maxim 200.000 euro pentru fiecare proiect in parte.
Va spuneam de sediul intermediar al Primariei. Avem acolo trei birouri si trei sali, pentru care am comandat, deja, mobilierul. Vreau, cu fonduri de la G.A.L., sa facem cursuri de formare profesionala. In acest moment popularizam intentia de a organiza cursuri pentru trei formari profesionale: lucratori economici, IT si un curs de limba engleza. Fiecare trebuie sa aiba minimum 20 cursanti, pe care speram sa ii aducem si din comunele vecine – Strugari, Sanduleni, Scorteni, Ardeoani. Cursurile se adreseaza, in special, celor care sunt someri sau se afla in cautarea unui loc de munca.
Cu ce se vor alege participantii la finalul cursurilor? R: Cu un atestat. Chiar vreau sa facem aceste lucruri efectiv, nu doar pe hartie sau doar pentru acea diploma. Vreau sa lucreze efectiv. O sa incerc sa folosim si baza materiala de la Scoala de Arte si Meserii, pe care noi am avut-o. Avem doua ateliere de tamplarie si mecanica auto. Aici vreau sa fac lucrurile cat se poate de practice. Daca am putea sa gasim solutia optima pentru calificare directa, adica, daca un agent economic are nevoie de doi, trei tamplari sau sudori sa faca acele cursuri si, ulterior, sa fie si angajati direct.
Vor primi bani participantii la cursuri si cat vor dura?R: Nu primesc bani, dar nici nu platesc nimic. Sunt gratuite. Nu sunt de lunga durata, de cateva luni. Sper sa aiba impact, pentru ca ele sunt bune si pentru cei care au, deja, activitati comerciale si vor sa-si angajeze copilul in afacere, iar pentru asta e nevoie si de o diploma si de o minima calificare.
Cat la suta din populatia comunei credeti ca are un loc de munca, cu contract de munca?R: Din populatia activa, cred ca in jur de 30-40%, dar e un procent…
Optimist?R: Da. Cu toate ca ei mai lucreaza pe durate determinate de o luna, doua, chiar, trei, in constructii. Prea putini sunt din cei care nu fac nimic. Acum, ca se lucreaza la statia de transfer deseuri, vin oameni la mine si ma intreaba daca se fac angajari.
Cate locuri de munca considerati ca se pot crea la statia de transfer?R: Acum depinde de operator. In statie efectiv vor fi 7 posturi, care implica mai multi oameni. Un singur post de paza necesita 3 sau 4 oameni. Asteptam incheierea licitatiei in vederea desemnarii operatorului, pentru a vedea care sunt conditiile din caietul de sarcini. Statia de transfer e un castig pentru comuna, prin beneficiile financiare pe care le aduce, costurile mai mici pentru colectarea deseurilor din comuna, locurile de munca create.
Comuna Beresti Tazlau e undeva intre Moinesti si Onesti si la peste 30 km de municipiul Bacau. In plasa carui centru urban ar trebui sa se dezvolte?R: Moinestiul, categoric. Eu discut si din punctul de vedere al cadrului didactic. S-a incercat o deviere catre Onesti, dar a fost un esec. Si ca pozitie, catre Moinesti e mai mare deschiderea, plus ca foarte multi au copii care sunt in Moinesti.
Cum vedeti dezvoltarea comunei? Stand de vorba cu alti primari, o vedeau prin proiecte aplicate in vederea exploatarii resurselor locale. De ce resurse beneficiaza Beresti Tazlau?R: Speram intr-o exploatare a resurselor naturale: gazele si zacamintele de petrol, recent descoperite in zona Turluianu, Romanesti, ceea ce va duce la o dezvoltare sigura. Sper sa se revigoreze exploatarea fondului forestier. Zona permite reimpaduriri. Apoi, sper intr-o agricultura eficienta. Zona a fost si este recunoscuta, chiar inainte de colectivizare, ca una propice pentru vii.
Uniunea Europeana pune accent prin alocarile financiare pe infiintarea si exploatarea de livezi si vii. R: Sunt fermieri interesati. Au inceput sa apara oameni din zona care arendeaza terenurile de la cei care nu le mai pot lucra. Incep sa se comaseze terenurile in felul acesta, prin arenda, printr-o plata multumitoare si pentru cei care sunt detinatori de terenuri. Suprafetele exploatate au devenit din ce in ce mai mari, chiar si pe dealuri, acolo unde acum 2-3 ani era o ciuma. Dealul era parasit, nimeni nu mai avea treaba cu el. Acum sunt tineri care au adunat intre 20 si 50 hectare. Avem fermieri mai mari, cu cate 100, 200 hectare, pe teritoriul comunei. Unul are peste 1000 hectare, pe raza mai multor comune. Nu prea mai gasesti terenuri nelucrate.
E nevoie, totodata, si de specialisti…R: Din pacate si din fericire mai sunt cei care lucrau pe la C.A.P.-uri. Mai avem in comuna 5 ingineri, dintre care 2 sunt implicati direct in agricultura, alti doi sunt consultanti si unul e in invatamant. Ce ma bucura e ca au inceput sa fie trimisi la Facultatea de Agronomie de la Iasi copiii acestor ingineri. Am cativa fosti elevi care dau in toamna asta examen la Agronomie. Sunt semne foarte bune, care vor duce, cu siguranta, la o revenire la normal in agricultura. La tara nu poti sa faci avioane.
M-ar bucura, daca s-ar pune pe picioare un proiect pe care l-am regandit cu deputatul Iulian Iancu de a repune in functiune microhidrocentrala Orasa 2, de la Beresti Tazlau la granita cu Sanduleni. Aceasta a fost pusa in functiune in 1989 si abandonata dupa inundatiile din 1991. Am facut demersurile pentru a o primi cu titlu gratuit, urmand ca prin fonduri europene si / sau cu potentiali investitori sa o punem in functiune. Asta ar face sa atacam trei probleme: cea energetica, prin care am rezolva iluminatul public, cel putin. Aici am face o economie la buget de 150 000 lei pe an; apoi luciul de apa ar constitui o zona de atractie turistica si de agement, se afla chiar la poalele unei paduri; plus partea de irigatii, care ar conta enorm pentru agricultori.
E un proiect extrem de important, cu implicatii profunde pentru comunitate, administratie si fermieri. In ce stadiu va aflati privind demersurile de preluare a microhidrocentralei?R: Am trimis catre Hidroelectrica o adresa. Ni s-a raspuns ca ei nu pot sa o cedeze decat daca ar fi cu servicii sociale, iar ei nu-l considera social. O sa-i facem sa inteleaga ca e un serviciu social. Pana la urma, decat sa tii un obiectiv pe care nu-l exploatezi, mai bine sa-l punem noi in miscare. Eu cred ca se poate intelege ca un astfel de obiectiv are implicatii sociale, prin locurile de munca ce se vor crea si celelalte avantaje mentionate mai sus. Nu e o afacere personala, o facem in interes public.
Relativ recent au fost descoperite zacaminte de gaze si in comuna vecina, Poduri. Exploatarea acestora presupune realizarea unei conducte care va trece si prin Beresti Tazlau. Care vor fi beneficiile?R: Conducta de gaze va lega sonda de la Cernu (com. Poduri) cu magistrala care duce catre Iasi. Aceasta situatie, precum si faptul ca pe domeniul public va fi amplasata o statie de presurizare, vor genera venituri insemnate la bugetul local, prin stabilirea unei redevente.
Despre cati bani vorbim? R: Eu spun ca la 6 euro pe metru patrat, la vreo 200 de metri patrati, se strang cativa euro pe an. Anul asta, spre exemplu, numai pe faptul ca se introduce conducta pe domeniul public, am incasat 110.000 lei si, dupa masuratorile exacte, urmeaza sa mai primim 50.000 lei.
Exista posibilitatea bransarii la gaz pentru locuitorii comunei?R: Ei ne-au promis ca vor sustine din fonduri proprii realizarea unei retele de distributie. Ulterior, sub forma unui parteneriat, vom exploata reteaua.
Facem acest interviu intr-un loc incarcat de istorie, respectiv conacul Rosetti – Tescanu, in care a locuit si creat George Enescu. Credeti ca se poate reusi o adevarata promovare, prin care sa se creeze si o afacere culturala in acest loc?R: Conacul e o sectie in cadrul Muzeului George Enescu din Bucuresti si functioneaza ca o … sectie, filiala. Interesul manifestat e pe masura. Parerea mea e ca factorii locali si judeteni ar trebuie sa regandeasca pozitia si rolul acestui asezamant. O implicare mai mare a conducerii judetului, ulterior a noastra, ar duce la o valorificare mai buna a potentialului acestui obiectiv turistic. Cineva care sta intr-un birou la Bucuresti, de la nu stiu care minister, vede cam de sus si cam de departe ce se intampla la Tescani. Poate isi mai aduce aminte ca mai erau niste pasarele care mai ciripeau prin copaci. Mai putin se uita la crapaturile din ziduri, la igrasie sau la cum muncesc oamenii de aici…
Si la oportunitati, care ar putea sa dispara, la un moment dat.R: Absolut. Centrul este si de creatie, pentru asta a fost destinat. Se organizeaza anual tabere de creatie. Nu putem inchide portile dupa aceste evenimente planificate anual si mai vedem noi dup-aia. Trebuie sa existe mereu evenimente si un flux de vizitatori. Avem cazare, dar ea exista intr-o limita. Pentru orice vizita, manifestare, ai nevoie de aprobari de la Bucuresti. Daca vine strainul seara la ora 7, vrea sa manance si sa se cazeze atunci, pana imi vine mie aprobarea, peste o saptamana, de la Bucuresti, strainul e plecat deja in Islanda. Nu se poate asa ceva. Ar trebui legat de administratia locala. Este mai greu cu banii, dar banii sunt aceeasi, ori ca vin de la Bucuresti, ori ca vin de la casieria Beresti Tazlau, angajatii Centrului sunt platiti tot de la stat.
Tot din perspectiva dezvoltarii turistice sau a promovarii cadrului natural, vreau sa croiesc, pana-n toamna, o cale de acces sau doua pana la Buda si manastirea din Berzunti, prin padure. Costurile vor fi minime, lucrarile le vom face in regie proprie. Astfel, tot ce vine din zona Bacau, Margineni, Scorteni, Ardeoani, Moinesti, ar putea veni pe aici, pe un drum mai scurt si asfaltat, fata de variantele din Berzunti sau Cernu. Pe langa avantajele drumului, mai este si peisajul natural foarte frumos, pe care l-ati vazut si dumneavoastra.
Confirm. Peisajele naturale sunt superbe, parca incremenite in timp. R: Iar ceea ce am vazut noi astazi e o mica parte.
Ovidiu Munteanu
