Primarul Laurentiu Neghina si Consiliul Local Onesti au aprobat cererea de deschidere a procedurii de insolventa a TERMON CT si inaintarea acesteia catre Tribunalul Bacau. Dupa episodul din 6 martie cand a fost oprita apa calda si caldura din cauza refuzului Primariei Onesti de a-si achita datoriile catre TERMON, punand operatorul sistemului centralizat de incalzire in imposibilitatea de a-si plati la randu-i restantele, acestuia i s-a cerut insolventa de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, S.C. CONEF GAS S.R.L., E-ON ENERGIE ROMaNIA S.R.L., Primaria Municipiului Onesti si S.C. ALPADO S.R.L. Onesti. „Apreciem ca ne aflam in cazul unei insolvente vadite, intrucat subscrisa (n.red. TERMON CT) nu am achitat in termen de 30 de zile datoriile exigibile catre creditori … valoarea datoriilor certe, lichide si exigibile depaseste suma legal admisa de 45 000 lei pentru fiecare creditor in parte …”, se arata in adresa trimisa primarului municipiului Onesti.
Motivele care au dus la aceasta stare de fapt, invocate si de directorul TERMON CT, Mircea Cetean, sunt slaba finantare a operatorului de termoficare din partea Primariei Onesti si a Consiliului Local, in calitate de unic actionar, precum si starea financiara precara a populatiei bransate la sistemul centralizat, de la care ar fi de recuperat 3.000.000 lei, reprezentand neplata facturilor si penalitatile aferente. Printre datornicii TERMON CT se numara si chiriasii primariei din blocurile ANL, care au de achitat 287 000 lei, reprezentand facturile neachitate la caldura. Conducerea TERMON acuza municipalitatea si de neplata sumelor datorate operatorului public pentru acoperirea diferentei dintre pretul de productie al gigacaloriei si cel de vanzare catre populatie, in baza O.G. 36/2006, articolul 4, al. 4, care spune: „Autoritatile administratiei publice locale vor asigura din bugetele locale sumele necesare acoperirii integrale a diferentei dintre pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice livrate populatiei si preturile locale de referinta, dupa acordarea sumelor de la bugetul de stat, potrivit alin. (1), dar nu mai putin de 10% din valoarea costurilor totale”. Art.4, al. 2, „Valoarea sumelor de la bugetul de stat prevazute la alin. (1) va fi de maximum 45% din costurile determinate conform reglementarilor in vigoare pentru combustibilul propriu folosit pentru producerea energiei termice destinate populatiei”.
In adresa emisa de SC TERMON CT catre Primaria municipiului Onesti se precizeaza faptul ca ,,la data de 25.02.2013 a fost respinsa irevocabil de inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul dosarului 8 186/110/2010, solicitarea Municipiului Onesti – in calitate de reclamant, pentru acordarea de catre M.A.I. a sumei de 1,66 milioane lei reprezentand compensari financiare aferente diferentei intre pretul de producere a gigacaloriei si cel furnizat populatiei conform Ordonantei de Guvern 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate”.
Intrarea in incapacitate de plata si solicitarea insolventei au fost etape inerente in cazul TERMON, avand in vedere lipsa sprijinului administratiei publice locale si centrale, dar si gradul mic de incasare de la populatie, de 30% din valoarea facturilor emise.
TERMON CT, ajunsa in stare de insolventa, are posibilitatea, daca intruneste anumite conditii expres prevazute de legea insolventei 85/2006, sa intre intr-o faza de reorganizare a activitatii, pe baza unui plan aprobat de creditori si confirmat de judecatorul sindic. Daca activitatea astfel reorganizata e profitabila si permite plata tuturor creantelor, conform termenelor si conditiilor stabilite in plan, atunci debitoarea iese din insolventa si urmeaza a-si desfasura activitatea in continuare fara interventia administratorului judiciar sau a judecatorului sindic. Decizia luata de primarul Onestiului, Laurentiu Neghina, in calitate de sef al serviciilor publice locale, functie conferita in baza legii administratiei publice locale 215/2001, art. 68, al. 1, lit. s, alaturi de consilierii locali prezenti la sedinta extraordinara, a fost aceea de desfiintare a operatorului. Sentinta de deschidere a procedurii de insolventa implica si desemnarea unui administrator judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura. Lichidatorul se va indrepta impotriva tuturor debitorilor TERMON CT, in vederea recuperarii creantelor in suma de 4.000.000 lei.
Problemele termoficarii onestene nu vor disparea insa, indiferent de operatorul care va gestiona sistemul centralizat de producere si distributie a agentului termic. Solutiile de iesire din criza se afla la seful termoficarii, respectiv primar, indiferent de numele acestuia. O abordare pe termen lung, proiecte cu fonduri europene si/sau guvernamentale, precum si capacitatea administrativa a primarului pot transforma sistemul centralizat intr-unul rentabil, cu un randament ridicat. Un exemplu in acest sens este C.E.T. Bacau. Pretul gigacaloriei produse este de 305,48 lei, in timp ce consumatorii casnici au platit in ultima iarna 154,8 lei, diferenta fiind suportata de Primaria municipiului Bacau.
U.A.T. Pret de productie Pret de vanzare Diferenta pret productie – pret vanzare
Bacau 305,48 lei/Gcal 154,8 lei/Gcal 150,68 lei/Gcal
Onesti 517 lei/Gcal 307 lei/Gcal 210 lei/Gcal
In municipiul Bacau, acolo unde au fost realizate distributia pe orizontala, reabilitarea termica a blocurilor, iar retelele de distributie a agentului termic au fost schimbate, facturile la intretinere, pe timpul iernii 2012 – 2013, au scazut cu valori intre 30 % si 40 %. Cu investitiile mentionate, facturile pentru un apartament cu 2 camere au scazut sub 100 lei, iar pentru o garsoniera s-a ajuns si sub 50 lei, intr-o luna de iarna.
TERMON CT trece prin aceleasi etape parcurse si de alti operatori de sisteme centralizate de incalzire din tara. Sunt exemple in Arad, Ploiesti, Bacau, unde s-a reusit prin investitii de milioane de euro din fonduri europene sa se puna pe picioare un serviciu public absolut necesar, conform reglementarilor Uniunii Europene in domeniul energetic. Principiul de baza rezida in caldura si confort oferite locuitorilor. Acesta trebuie sa fie punctul de plecare in construirea unei strategii de termoficare pe termen lung, care sa vizeze atat confortul, cat si costurile. Catalogarea negativa a unui serviciu public drept „gaura neagra” tradeaza neputinta unui edil in gestionarea acestuia si lipsa unei strategii bazate pe principii solide promovate de directivele Uniunii Europene. Acestea subliniaza necesitatea si obligativitatea investitiilor in vederea imbunatatirii eficientei energetice, care vor conduce, pe termen scurt si mediu, la reducerea consumului necesar incalzirii unui apartament si, implicit, la reducerea facturilor la energie. Scopul serviciilor publice nu este acela de a produce profit, ci de a furniza servicii publice de calitate locuitorilor municipiului Onesti. In statutul de activitate al operatorului TERMON CT este stabilit un plafon privind profitul la 5 %, acelasi pe care Consiliul Local l-a acceptat si pentru operatorul de transport public. Afirmatiile populiste facute de primarul Neghina, prin care infiera cu spirit proletar si tendinte cripto-comuniste conducerea operatorului de termoficare, cu privire la profitul pe care nu l-a obtinut, sunt absolut gratuite si lipsite de baza juridica, ba, dimpotriva, incita la incalcarea statului de activitate al TERMON CT.
Edilii Onestiului, fara viziune in problema termoficarii
Neghina, primarul instant
Din start trebuie sa se faca distinctia clara intre operatorul sistemului centralizat si sistemul centralizat de producere si distributie a agentului termic in sine. Nu sunt unul si acelasi lucru, desi unii consilieri locali nu sesizeaza corect diferenta. Pe de o parte se afla sistemul centralizat reprezentand cele 22 de centrale termice de cartier si retelele de distributie a agentului termic, practic infrastructura de termoficare a Onestiului, cu problemele si neajunsurile inerente. Pe de alta parte este operatorul, firma Consiliului Local care administreaza si exploateaza sistemul centralizat de incalzire, cu problemele sale. Atat problemele si neajunsurile sistemului centralizat in sine, cat si cele ale operatorului public au fost generate de lipsa unei strategii de termoficare, ori, daca a existat, de neaplicarea ei de catre edilii Onestiului, fost si actual.
Primarul Neghina renunta la sistemul centralizat din lipsa de viziune, optand pentru o solutie de moment, care spera sa tina cat mandatul sau de 4 ani. Dupa el, potopul, ca si in cazul fostului primar PSD Emil Lemnaru. Cei doi, in calitate de sefi ai serviciului public de termoficare, conform legii administratiei publice locale 215/2001, art. 68, al. 1, lit. s, au reusit performanta negativa de a induce operatorului public un blocaj financiar care a generat, ulterior, intrarea in starea de insolventa si, probabil, desfiintarea TERMON CT.
Art. 68, alin.(1), lit. s) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale: conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social.
Cum s-a ajuns in aceasta situatie?
TERMON CT a fost infiintata in septembrie 2006, avand ca obiect furnizarea de agent termic in sistem centralizat. Prin contractul de delegare a gestiunii nr. 236/01.11.2006, Consiliul Local Onesti a dat in administrarea si exploatarea S.C. TERMON CT S.A. retelele publice de termoficare si centralele termice de cartier apartinand domeniului public al municipiului Onesti. Odata cu preluarea infrastructurii de termoficare, in plin proces de modernizare incepand din 2002, TERMON CT a preluat si debitele defunctului operator TERMON S.R.L., printre care si cele ale C.E.T. Borzesti.
In anul 2002 au fost demarate lucrarile de construire a centralelor de cartier, investitie in valoare de 15 milioane de euro, pentru 11 000 de consumatori casnici. In 2006, Consiliul Local a hotarat contractarea unui alt credit, in valoare de 6,6 milioane de euro, rambursabil in 20 ani, in vederea modernizarii sistemului. La momentul respectiv, gradul de bransare la sistemul centralizat era de peste 63%, dar in scadere in raport cu 2002. Explicatia debransarilor de la sistemul centralizat rezida in faptul ca, pe timpul lucrarilor, nu a fost pastrat sistemul vechi, pentru a furniza apa calda in sezonul cald. In 2012, TERMON CT deservea 2640 consumatori casnici. Pe 6 martie 2013, din cauza neplatii facturilor catre furnizor, respectiv CONEF GAZ, in valoare de 3,9 milioane lei, s-a procedat la sistarea furnizarii caldurii si apei calde catre consumatori.
Acesta e tabloul prezentat superficial de primarul Laurentiu Neghina, seful termoficarii onestene, si sustinut de majoritatea consilierilor locali alesi in iunie 2012.
Evolutia operatorului public TERMON CT era predictibila inca de acum cativa ani, cand au inceput sa intarzie fondurile alocate de la bugetul central si cel local, coroborat cu gradul scazut de incasare a contravalorii facturilor emise catre populatie, iar ca raspuns la toate acestea administratia publica locala s-a dovedit a fi pasiva.
Derapajele economice au inceput din 2008-2009, cand subventiile de la stat pentru combustibil nu au mai venit la timp in baza O.G. 36/2006, art. 4, al. 2. Nici Primaria Onesti nu s-a grabit cu obligatiile banesti catre operator in baza O.G. 36/2006, art. 4, al. 4. Neincasand obligatiile financiare de la bugetul local si cel de stat, TERMON CT s-a gasit in imposibilitatea de plata a facturilor curente catre furnizorul de gaz, motiv pentru care i s-au aplicat penalitati la sumele datorate si neprimite. Reamintim si restantele chiriasilor primariei din blocurile ANL, care au de achitat 287 000 lei, reprezentand facturile neachitate la caldura. Mai mult, primaria solicita, in baza contractului de delegare a gestiunii, o redeventa de 16,5 lei pe Gcal. ,,Dintre toate firmele care ofera servicii publice, doar TERMON plateste aceste redevente”, afirma consilierul juridic Florin Marcu. Iar TERMON CT nu putea plati redeventa decat din incasarile care ar fi trebuit sa vina de la bugetul de stat si cel local, precum si din incasarile slabe de la populatie, prin urmare intarzierile platilor generau penalitati calculate operatorului public.
Pe conturile TERMON CT a fost pusa poprire de Directia Generala a Finantelor Publice, care a executat suma de 1,6 milioane lei. Extragerea sumei a coincis cu perioada in care operatorul sistemului centralizat urma sa-si achite facturile catre furnizori. Procedura de poprire a survenit in urma deciziei de atragere a raspunderii in solidar.
TERMON CT a avut calitatea, in acest caz, de: Platitor al obligatiei fiscale, conform prevederilor Codului de Procedura Fiscala (CPF), este debitorul sau persoana care in numele debitorului, in baza legii are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume datorate bugetului general consolidat. Cu alte cuvinte cei 1,6 milioane de lei au ajuns la DGFP Bacau in numele fostului operator al sistemului centralizat, TERMON S.R.L.. Actul care a stat la baza demararii procedurii de poprire a fost declarat nul la 5 ani de la executarea conturilor TERMON CT. ,,S-a presupus ca a existat in 2007 un contract de imprumut intre TERMON S.R.L. si TERMON CT. Ulterior, pe baza expertizei contabile si pe actele administrate in dosar, s-a demonstrat ca acest imprumut nu a existat. Firmei TERMON CT i s-a atras raspunderea in solidar pe temeiul faptului ca a fost infiintata tot de catre Consiliul Local”, a declarat consilierul juridic al TERMON CT, Florin Marcu.
O serie de neconcordante juridice, coroborat cu o proasta gestionare a sistemului centralizat din partea operatorului de termoficare, fie el TERMON S.R.L. ori TERMON CT, precum si atitudinea de primar de comuna a fostului edil Emil Lemnaru, cat si a celui actual, Laurentiu Neghina, au facut ca onestenii sa detina in patrimoniu un sistem centralizat modernizat suta la suta, cu o contorizare individuala realizata in proportie de 75 %, model de urmat chiar si pentru municipiul Bacau, dar fara sa beneficieze de avantajele acestuia: apa calda, caldura si confort in propriile locuinte.
,,Pentru ca sistemul centralizat a fost discreditat chiar de catre cei care ar fi trebuit sa-l faca sa functioneze, iar locuitorii Onestiului au primit mesaje menite sa-i deruteze, tin sa fac unele clarificari. Trebuie sa facem distinctia importanta intre sistemul centralizat de incalzire si operatorul care gestioneaza si exploateaza infrastructura de termoficare. Onestiul trebuie si poate sa furnizeze locuitorilor sai un serviciu public de calitate, la costuri reduse. Cea de-a doua precizare este legata de faptul ca eu sustin sistemul centralizat si nu apar salariile angajatilor de la TERMON CT”, a declarat Constantin Lazar, presedinte PNL Onesti, care l-a atacat public pe primarul Neghina pentru decizia acestuia de a-i lasa pe oameni fara apa calda si caldura, in conditiile in care chiar Primaria avea datorii importante catre TERMON.
Bagati in datorii: onestenii – 70%, Primaria – maxim 30%Neghina si schimbarea la fata a Onestiului
Alternativa la sistemul centralizat oferita de primarul Onestiului presupune montarea centralelor termice de apartament. In sedinta de Consiliu Local din 22 noiembrie 2012, Neghina a initiat un proiect de hotarare privind sprijinirea asociatiilor de proprietari in vederea reabilitarii termice a condominiilor, prin finantarea de la bugetul local a unei cote in cuantum de maxim 30 % din valoarea prevazuta in devizul general de lucrari, conform O.U.G. nr. 69/2010 si a Legii nr. 153/2011. ,,Noi finantam izolarea termica. Noi nu finantam si schimbarea termopanelor, dar si aceia beneficiaza de acelasi proiect. Ei iau credit cu dobanda subventionata de stat si garantata. La centralele de apartament este aceeasi poveste. Noi, cu acei 30%, ne-am propus sa finantam izolarea termica, pentru ca vrem sa incurajam pe langa schimbarea termopanelor si izolarea termica, implicit schimbarea fetei orasului. Aici sunt doua motive de fapt: sa dam o noua fata orasului, dar sa sprijinim si oamenii cu aceasta izolare termica”, a declarat Laurentiu Neghina, in aceeasi sedinta de Consiliu Local. Dorinta primarului Neghina de inchidere a operatorului de termoficare, TERMON CT, a reiesit din declaratia sa in cadrul sedintei extraordinare din 7 noiembrie 2012, ca raspuns la interpelarea consilierului local PSD Ion Tofan: ,,in ceea ce priveste inchiderea Termonului, pentru ca ati facut o afirmatie, chiar avem o solutie pentru inlocuirea cu centrale termice de apartament. Este un proiect pe care l-am demarat, este acela cu anveloparea termica a blocurilor, care vizeaza si punerea centralelor de apartament”.
Increderea populatiei in proiectul guvernamental este zero, in conditiile in care pana in acest moment in nici o asociatie de proprietari membrii ei nu si-au dat acordul in vederea contractarii unui imprumut la banci. De altfel, nici primarul insusi nu este prea increzator in acest proiect, desi e initiatorul acestuia. ,,Va spun totusi ca nu o sa reusim sa strangem pe asociatii peste 90 % in toate zonele orasului, pentru ca sa putem lua B-dul Oituz prima data. Eu sunt sigur ca o sa luam chiar din toate zonele orasului pentru a fi reabilitate. Pentru ca mi-e greu sa cred, referitor la B-dul Republicii, unde locuiesc in mare majoritate oamenii varstnici, ca vor semna in proportie de 90% pentru reabilitare, pentru ca aceasta este conditia principala, ca peste 90 % din Asociatia de locatari respectiva sa fie de acord cu reabilitarea termica”, a spus Neghina in cadrul sedintei din 22 noiembrie 2012.
Acest proiect guvernamental nu a avut succes nici in municipiul Bacau, pentru ca e si impovarator, si foarte greu de accesat. Toate asociatiile de proprietari au fugit de un astfel de credit.
Cum isi prezinta bancile oferta de creditare pentru reabilitare termica
Criteriile de acordare a imprumutului, in baza O.U.G. 69/2010, pot fi consultate aici. Au fost luate in calcul doua institutii bancare, respectiv C.E.C. Bank si B.C.R..
Creditul pentru reabilitare termica C.E.C. Bank
Avantaje:
CEC Bank nu percepe comision de analiza dosar, comision de administrare credit, comision de rambursare anticipata.
Creditele beneficiaza de garantie guvernamentala in proportie de 100%, prin intermediul FNGCIMM.
Dobanda este subventionata integral de stat prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.
Solutionarea rapida a Cererii de credit.
Banca ofera consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditului.
Caracteristici:
Clienti eligibili: proprietarii locuintelor unifamiliale – persoane fizice. Asociatiile de proprietari, persoane juridice fara scop patrimonial, pot accesa Creditul pentru reabilitare termica – Asociatii de Proprietari (OUG 69/2010).
Destinatia creditului:
– reabilitarea termica a anvelopei cladirii si a instalatiilor aferente, ce presupune executarea urmatoarelor lucrari:
– izolarea termica a anvelopei cladirii, respectiv izolarea termica a peretilor exteriori, parte opaca;
– inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta din punct de vedere energetic, pentru imbunatatirea performantei energetice a partii vitrate a anvelopei cladirii;
– termo-hidroizolarea acoperisului tip terasa, respectiv termoizolarea sarpantei, dupa caz;
– termoizolarea planseului peste subsol, in cazul in care parterul cladirii, prin proiectare, are functiunea de locuinta;
– repararea, dupa caz inlocuirea, justificata din punct de vedere tehnic in raportul de audit energetic, a instalatiei de distributie agent termic – incalzire si apa calda de consum, parte comuna a cladirii tip bloc de locuinte.
– repararea si/sau inchiderea, dupa caz, a balcoanelor/logiilor blocurilor de locuinte, in conditiile respectarii reglementarilor tehnice in vigoare privind asigurarea ventilarii naturale a incaperilor;
– repararea, dupa caz, inlocuirea/ achizitionarea cu montaj a centralei termice de bloc/ scara, respectiv a centralei termice aferente locuintei unifamiliale, precum si a instalatiilor aferente acesteia;
– introducerea, dupa caz, a unor sisteme alternative pentru asigurarea partiala/ totala a energiei pentru prepararea apei calde de consum, iluminat si/sau incalzire.
Perioada de creditare: max. 60 luni.
Valoarea creditului: max. 90% din valoarea totala a cheltuielilor prevazuta in devizul general, dar nu mai mult decat echivalentul in lei, inclusiv TVA, a 7.400 EUR pentru cladirea tip locuinta unifamiliala.
Moneda creditului: LEI
Contributia proprie: min. 10% din valoarea totala a cheltuielilor prevazuta in devizul general.
Perioada de tragere: max. 6 luni
Garantii:
– Garantie guvernamentala prin FNGCIMM, reprezentand 100% din valoarea creditului acordat;
Proprietarul locuintei – persoana fizica va incheia un contract de fidejusiune prin care se obliga fata de Ministerul Finantelor Publice sa plateasca valoarea partiala/totala de executare a garantiei.
Rambursarea creditului:
– rambursarea ratei de capital se face in rate lunare, egale si consecutive;
– rambursarea anticipata este permisa fara plata comisionului de rambursare anticipata.
Creditul pentru reabilitare termica BCR
Avantaje
Pentru Asociatiile de Proprietari:
0 lei depuneri de numerar in conturile proprii;
dobanda 0 (fiind integral subventionata de Stat), comisioane 0 si garantia FNGCIMM;
0 lei comision plati si incasari intrabancare (BCR-BCR);
0.25% peste nivelul standard de dobanda aplicat depozitelor in lei la 1 luna constituite pe intreaga perioada de creditare;
20 lei comision de administrare lunar pentru contul curent;
0 lei comision lunar utilizare Serviciul de efectuare operatiuni prin Canale Alternative BCR;
0 lei comision anual administrare carduri debit;
consiliere pentru intocmirea dosarului de finantare.
Pentru firmele de constructii care executa lucrarile de reabilitare :
cont ANTREPRENOR BCR, un pachet de produse si servicii adaptat nevoilor caracteristice ale antreprenorilor;
dobanda 3.5% / an pentru depozitul colateral (contul de garantie).
Pentru proprietarii apartamentelor din Asociatiile de Proprietari:
cont curent/pachet cont curent;
discount de grup la achizitionarea asigurarii ACP.
Caracteristici
Beneficiari:
persoana fizica, proprietara a unei locuinte unifamiliale (ex. casa);
asociatii de proprietari definite conform legii 230/2007, care au minim 24 luni de activitate si indeplinesc conditiile de eligibilitate solicitate de banca.
Destinatia: reabilitarea termica a blocurilor de locuinte sau a locuintelor unifamiliale denumite in continuare cladiri de locuit, conform OUG 69/2010 si a normelor de aplicare a acesteia.
Moneda de acordare: RON
Suma maxima:
pentru creditele solicitate de proprietari: 90% din devizul de executare a lucrarilor, dar nu mai mult de echivalentul in lei, inclusiv TVA, a 1.850 EUR/camera de locuit;
in cazul creditelor solicitate de persoane fizice proprietare ale unei locuinte familiale: 90% din devizul de executare a lucrarilor, dar nu mai mult de echivalentul in lei, inclusiv TVA, a 7.400 EUR/camera de locuit.
Termen: maxim 5 ani
Avans: minim 10% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie si trebuie dovedit integral inainte de tragerea creditului, astfel:
intr-un cont Escrow deschis de catre client la BCR;
cu documente justificative in cazul in care aportul propriu a fost utilizat/partial/integral.
Costuri:comisioane zero, cu exceptia comisionului de gestiune datorat de beneficiar catre FNGCIMM; acesta se calculeaza anual la soldul creditului garantat
Dobanda RON: ROBOR 3M + 1.9% pe an; dobanda este subventionata integral de stat!
Garantii: garantie guvernamentala, acordata in proportie de 100% prin FNGCIMM.
Documentele necesare:
1. Cerere de credit.
2. Documentatia tehnica
– Sinteza raportului de expertiza tehnica;
– Sinteza raportului de audit energetic;
– Devizul general si devizele pe obiecte;
– Autorizatia de construire, daca este cazul, emisa in conditiile si cu respectarea Legii nr. 50/1991 si a normelor metodologice de aplicare a acesteia;
– Contractul incheiat cu constructorul pentru executarea lucrarilor, inclusiv documentele care au stat la baza incheierii contractului, respectiv documentele de eligibilitate si oferta financiara, precum si hotararea de adjudecare a ofertei in cazul in care, potrivit legii, s-a aplicat o procedura de achizitie publica;
– Devizul pentru executarea lucrarilor, cuprinzand lucrarile de interventie la cladire si la instalatiile aferente acesteia, defalcat pe fiecare proprietar, in cazul blocurilor de locuinte, proportional cu cota parte indiviza detinuta din proprietatea comuna.
3. Dovada achitarii la zi a utilitatilor (facturi fiscale, chitante, ordine de plata etc.)
4. Documentatia specifica asociatiilor de proprietari
– Statutul asociatiei de proprietari si acordul de asociere;
– Hotararea adunarii generale prin care a fost numit presedintele Asociatiei de Proprietari;
– Act de identitate al presedintelui asociatiei de proprietari, in calitatea sa de reprezentant al Asociatiei de proprietari;
– incheierea judecatorului delegat desemnat la organul financiar local, in baza careia Asociatia de Proprietari a dobandit personalitate juridica, in copie certificata;
– Procesul verbal al adunarii constitutive;
– Certificatul de inregistrare fiscala al Asociatiei de Proprietari in copie certificata;
– Certificat eliberat de Grefa Instantei Judecatoriei unde este inregistrata Asociatia de Proprietari din care sa reiasa ca aceasta nu este dizolvata;
– Hotararea adunarii generale a asociatiei de proprietari privind reabilitarea termica a blocului de locuinte si contractarea creditului bancar pentru realizarea lucrarilor de reabilitare termica, semnate si stampilate;
– Hotararea consiliului local de participare la finantare, dupa caz;
– Tabelul nominal al proprietarilor, semnat si stampilat in copie certificata;
– Bugetul de venituri si cheltuieli (situatiile financiare ale asociatiei de proprietari);
– Cartea imobilului;
– Contracte de inchiriere a spatiilor aflate in proprietatea comuna, a spatiilor pentru instalarea de reclame, alte contracte prin care asociatia de proprietari realizeaza venituri;
– Documente (registre, evidente, etc) stampilate de Asociatia de Proprietari si semnate de reprezentantul legal, din care sa rezulte valoarea fondului de rulment;
– Contract/Contractele incheiate cu prestatorii de servicii insotite de ultimele facturi achitate;
– Lista restantierilor la plata cotei de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, defalcata pe ultimele 3 luni;
– Dovada constituirii contributiei proprii de minimum 10% din valoarea totala a cheltuielilor prevazuta in devizul general;
– Conventii de fidejusiune incheiate de fiecare membru al asociatiei de proprietari prin care se obliga sa plateasca el insusi obligatia pe care asociatia de proprietari nu o indeplineste la scadenta, proportional cu cota-parte indiviza pe care o detine din proprietatea comuna.
Documente solicitate de Banca pe parcursul derularii creditului:
– Lista actualizata a proprietarilor cu datele de identificare ale acestora;
– Informatii privind sumele si datele de identificare ale proprietarilor restantieri (lunar);
– Orice alte documente necesare solicitate de banca, in conformitate cu legislatia in vigoare si reglementarile interne privind creditarea persoanelor juridice.
Criterii de eligibilitate pentru Asociatiile de Proprietari stabilite de Banca:
– nu se afla la momentul solicitarii creditului, in litigiu cu CEC Bank, alta banca sau institutie a statului, pentru neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura, anterioare acestei solicitari;
– nu figureaza in CIP cu interdictie de emitere de cecuri in ultimele 12 luni;
– nu inregistreaza restante mai mari de 60 zile calendaristice la plata facturilor catre serviciile publice de utilitati si alti furnizori;
– se incadreaza in clasa de risc general de creditare A, B sau C, conform reglementarilor interne privind creditarea persoanelor juridice;
– sa depuna fondul de rulment in contul deschis la CEC Bank si sa efectueze platile catre furnizori prin acest cont.
Oferta lui Neghina: gaj pe apartamentele onestenilor
Primarul Laurentiu Neghina solicita inchiderea cu orice pret a sistemului centralizat de incalzire, insa nu isi asuma, sub nici o forma, aceasta decizie sustinuta si de majoritatea formata in Consiliul Local (Neghina – PD-L – PSD). Vina si raspunderea desfiintarii TERMON CT o arunca in curtea operatorului de termoficare si oriunde in alta parte, in timp ce onestenii sunt obligati sa se imprumute pe 5 ani si sa-si puna gaj locuintele, in vederea montarii centralelor termice de apartament. Neghina prefera sa-i indatoreze pe onesteni, in loc sa atraga fonduri guvernamentale pentru a rentabiliza sistemul centralizat prin racordarea cat mai multor consumatori dintre institutiile publice, prin programul ,,Termoficare 2006-2015 caldura si confort”. Pentru componenta „Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica”, fondurile alocate de la bugetul de stat doar pe 2013 sunt de 265 milioane lei, conform Hotararii de Guvern nr. 462/2006. In acest an, municipiul Bacau atrage 8 milioane de lei pe aceasta linie, fonduri guvernamentale. Unul dintre avantajele accesarii fondurilor pe acest program il constituie faptul ca Guvernul acopera 70% din valoarea totala a investitei, iar autoritatea publica locala 30%, fara ca oamenii sa mai achite ceva.
Sprijinul oferit de primarul municipiului Onesti, Laurentiu Neghina, este, de fapt, o pasare a responsabilitatii pe umerii onestenilor lasati in frig, care sunt obligati, prin desfiintarea sistemului centralizat de incalzire, sa se indatoreze pe 5 ani pentru a beneficia de caldura si confort. Calea cea mai usoara nu este intotdeauna si cea corecta.
Onestenii cu centrale de apartament, loviti de scumpirile la gaze
Prin renuntarea la sistemul centralizat, onestenii sunt expusi efectelor majorarii pretului la gaze. Tarifele de furnizare a gazelor naturale in regim reglementat vor fi majorate in conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, BM si CE, concretizate in Memorandumul privind calendarul de eliminare a preturilor reglementate la gazele naturale. Astfel, de la 1 iulie tarifele vor fi majorate cu circa 8% pentru populatie, iar de la 1 octombrie cu alte 2 procente. Asa cum se poate vedea si in graficul de mai jos, in cazul populatiei scumpirile incep din vara acestui an, cand preturile vor creste cu 8%, ajungand la 49,8 lei MWh, si vor continua pana in toamna lui 2018, atunci cand preturile vor ajunge la 119 lei MWh.
Calendarul de eliminare a preturilor reglementate in domeniul gazelor naturale (consumatorii casnici)
Etape crestere pret final pret productie interna grad de convergenta
1 iulie 2013 8% 49,8 lei/MWh 36%
1 octombrie 2013 2% 68,3 lei/MWh 37%
1 ianuarie 2014 2% 50,6 lei/MHh 38%
1 aprilie 2014 2% 51,8 lei/MWh 41%
1 iulie 2014 3% 55,3 lei/MWh 44%
1 octombrie 2014 3% 54,6 lei/MWh 46%
1 ianuarie 2015 2% 56,1 lei/MWh 47%
1 aprilie 2015 3% 58,9 lei/MWh 49%
1 iulie 2015 4% 62 lei/MWh 52%
1 octombrie 2015 3% 64,1 lei/MWh 54%
1 ianuarie 2016 3% 67,1 lei/MWh 56%
1 aprilie 2016 3% 71,7 lei/MWh 60%
1 iulie 2016 3% 76,5 lei/MWh 64%
1 octombrie 2016 3% 78,5 lei/MWh 66%
1 ianuarie 2017 2% 82 lei/MWh 69%
1 aprilie 2017 2% 86,9 lei/MWh 73%
1 iulie 2017 5% 93 lei/MWh 78%
1 octombrie 2017 3% 96,5 lei/MWh 81%
1 ianuarie 2018 3% 99,2 lei/MWh 83%
1 aprilie 2018 3% 106,3 lei/MWh 89%
1 iulie 2018 3% 115,1 lei/MWh 97%
1 octombrie 2018 3% 119 lei/MWh 100%
Sursa: capital.ro
Detractorii sistemului centralizat de incalzire argumenteaza ca pretul de achizitie al gazului va fi acelasi indiferent de sursa de incalzire, sistemul centralizat ori centrale termice de apartament. Insa prin faptul ca sistemul centralizat produce gigacaloria pentru un numar mai mare de consumatori, costurile sunt semnificativ mai mici decat cele de producere a gigacaloriei cu o centrala de apartament, care are un singur beneficiar, deci un singur platitor al materiei prime, gazul. Prin adoptarea unei strategii pe termen lung si alocarea fondurilor necesare demararii investitiilor, sistemul centralizat de incalzire poate deveni rentabil si capabil sa furnizeze servicii de calitate la preturi corecte. Spre exemplu, CET Bacau va beneficia de un pret de achizitie al gazului cu 20% mai mic decat cel pe care il platesc cei cu centrale termice de apartament. Acest lucru va fi posibil printr-un contract incheiat cu Transgaz Medias care va elimina, astfel, intermediarul E-ON Gaz. Lucrarile presupun construirea unei statii de reglare si masura de catre Transgaz Medias, care va deservi CET Bacau. Pana acum, pretul de cumparare a gazului de catre furnizorul centralizat al energiei termice era cu 30% mai scazut decat cel achitat de catre consumatorii casnici care dispun de centrale de apartament. Reducerea de 20% va rezulta din eliminarea tarifului de distributie si furnizare achitat pana acum catre E-ON Gaz.
Renuntarea la sistemul centralizat inseamna, totodata, si renuntarea la investitia in distributia pe orizontala, realizata in proportie de 75% in Onesti, atat de utila in stabilirea corecta a consumului si, mai ales, de reglare a lui, in functie de nevoile si posibilitatile fiecarui locatar. Astfel, luand ca model situatia intalnita in municipiul Bacau unde sunt apartamente bransate la CET Bacau atat cu distributie pe orizontala, cat si pe verticala, se intalnesc urmatoarele situatii:
Facturi energie termica ianuarie 2013
Tip apartament Sistem vertical, clasic Sistem orizontal
Apartament 1 camera 174 lei 116 lei
Apartament 2 camere 261 lei 174 lei
Apartament 3 camere 331 lei 220 lei
Sursa: CET Bacau
Sistemele individuale de incalzire nu au adus doar beneficii locatarilor care au optat pentru montarea centralelor termice de apartament. Chiar daca s-au imbunatatit conditiile termice din imobile, portofelele arata la fel ca inainte de debransare, ba chiar costurile au devenit mai mari si manifesta un trend continuu ascendent, conform graficului liberalizarii pretului la gaze. Asta pentru ca e de platit factura lunara la gaz, regularizarea venita la cateva luni, caldura degajata de tevile comune, precum si cea de la subsolul blocului. La un apartament cu 2 camere, de pilda, din municipiul Bacau, factura la gaz pe decembrie 2012 e de 200 lei, iar regularizarea venita la cateva luni depaseste de cele mai multe ori valoarea unei facturi obisnuite. Nu in ultimul rand, caldura primita prin instalatiile interioare care tranziteaza apartamentul si cele de la subsolul blocului variaza intre 30 si 85 de lei, in functie suprafata echivalenta termic. Daca pentru un apartament cu 2 camere la sistemul centralizat se achita 250 lei (un apartament fara distributie pe orizontala si nereabilitat termic), cel putin atat e de platit si la o centrala termica de apartament, daca se aduna factura la gaz, regularizarea, tevile care tranziteaza casa. La sumele de mai sus se adauga si banii dati de locatari pentru achizitionarea si montarea centralei termice. Costurile totale se ridica la 7 000 lei (cu instalatiile interioare). Costul gazelor naturale consumate de centralele de apartament va creste anual, pentru a ajunge la nivelul european. Important de precizat este si faptul ca, renuntand la sistemul centralizat, locatarul respectiv nu va mai beneficia de ajutorul de incalzire oferit de primarie, iar subventia din partea statului se va diminua considerabil.
Propunerea lui Neghina, ca Primaria sa contribuie cu maximum 30% din valoarea totala a investitiei in vederea achizitionarii si montarii centralelor termice de apartament pentru cei bransati la sistemul centralizat de incalzire, costa municipalitatea aproximativ 5,67 milioane lei.
Luand in calcul un pret estimativ de 7.000 lei, reprezentand costul de achizitie si instalare a centralei termice de apartament, pentru 2.700 de locuinte bransate la TERMON CT, valoarea totala a investitiei se ridica la 18,9 milioane lei, din care primaria acopera doar 5,67 milioane lei, diferenta urmand a fi acoperita din creditele facute de asociatiile de proprietari, respectiv 13,23 milioane lei. Fiecare proprietar care ar opta pentru montarea unei centrale termice ar fi nevoit sa se imprumute cu minim 4.900 lei, suma pentru care isi va inscrie apartamentul gaj in cartea funciara.
2.700 (apartamente bransate la TERMON CT) x 7.000 (cost estimativ achizitie si instalare C.T.) = 18,9 milioane lei
18,9 milioane lei (valoare totala investitie), din care:
– 70% (contributia asociatiilor de proprietari) = 13,23 milioane lei
– 30% (contributia Primariei Onesti) = 5,67 milioane lei
13,23 milioane (reprezentand contributia AP)
– 4 900 lei (contributia fiecarui proprietar de apartament)
,,Cu contributia Primariei de 5,7 milioane se poate rentabiliza TERMON CT, prin racordarea institutiilor publice la sistemul centralizat, pentru a produce mai mult agent termic la un pret mai mic, de care sa beneficieze un numar cat mai mare de onesteni”, spune Ciprian Zarzu, consilier local PNL, „iar rezultatele s-a vedea si in facturile mai mici pe care le-ar avea de achitat scolile si bisericile din Onesti”, subliniaza Constantin Lazar, liderul PNL.
Statul da bani, Neghina vrea credite bancare
Solutia optima de rentabilizare a sistemului centralizat, dupa alte modele din tara, inclusiv municipiul Bacau, este Programul guvernamental „Termoficare 2006-2015 caldura si confort”, avand ca scop eficientizarea sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice. Proiectul cuprinde doua componente: reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica si reabilitarea termica a cladirilor.
Cheltuielile eligibile ale proiectelor depuse in cadrul programului „Termoficare 2006-2015 caldura si confort”, pentru componenta reabilitare sistem centralizat, sunt cofinantate in proportie de maximum 70% din fonduri provenite de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative; criteriile dupa care se stabilesc procentele de cofinantare a proiectelor sunt prevazute in Regulamentul privind aplicarea programului „Termoficare 2006-2015 caldura si confort”.
Beneficiarii programului sunt autoritatile administratiei publice locale care detin in proprietate sisteme centralizate de alimentare cu energie termica, conform H.G. nr. 462/2006.
Programul finanteaza investitiile realizate in:
a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica:
1. unitatea/unitatile de productie a agentului termic;
2. reteaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte);
3. punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic;
4. reteaua de distributie a apei calde si a agentului termic de incalzire;
b) reabilitarea termica a cladirilor:
1. reteaua interioara de alimentare a imobilului cu apa calda si cu agent termic de incalzire;
2. contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatice;
3. reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, respectiv a fatadelor, teraselor si a tamplariei exterioare.
Pentru componenta „Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica”, finantarea programului se realizeaza pe o perioada de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, in suma totala de 2.120 milioane lei, se esaloneaza pe perioada realizarii programului in transe anuale, astfel:
– in anul 2008 – 265 milioane lei;
– in anul 2009 – 265 milioane lei;
– in anul 2010 – 265 milioane lei;
– in anul 2011 – 265 milioane lei;
– in anul 2012 – 265 milioane lei;
– in anul 2013 – 265 milioane lei;
– in anul 2014 – 265 milioane lei;
– in anul 2015 – 265 milioane lei.
Pentru componenta „Reabilitarea termica a cladirilor”, finantarea programului se realizeaza pe o perioada de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, in suma totala de 200 milioane lei, se esaloneaza pe perioada realizarii programului in transe anuale, astfel:
– in anul 2008 – 25 milioane lei;
– in anul 2009 – 25 milioane lei;
– in anul 2010 – 25 milioane lei;
– in anul 2011 – 25 milioane lei;
– in anul 2012 – 25 milioane lei;
– in anul 2013 – 25 milioane lei;
– in anul 2014 – 25 milioane lei;
– in anul 2015 – 25 milioane lei.
Doar municipiul Bacau va atrage in acest an 8 milioane de lei pentru investitii in eficientizarea sistemului centralizat de termoficare, prin racordarea institutiilor publice si a societatilor comerciale la CET Bacau. Spre exemplu, bransarea S.C. AEROSTAR S.A. echivaleaza cu consumul a 8 000 apartamente in sistem centralizat, valoarea investitiei fiind de 2,3 milioane lei plus T.V.A., din care 50% au venit de la bugetul de stat. Urmeaza racordarea altor scoli, licee, gradinite si blocuri ANL. Daca TERMON CT producea 8 000 gigacalorii in sezonul rece 2012 – 2013, prin racordarea la sistemul centralizat a doar o parte din institutiile pentru care primarul Laurentiu Neghina isi daduse initial acordul, acum puteam vorbi de o crestere a productiei cu 3 000 gigacalorii si eficientizarea proportionala a societatii. Dupa ce in sedinta de Consiliu Local, primarul milita si argumenta nevoia bransarii la TERMON CT a Scolii generale nr. 10, a cinematografului si gradinitelor, la numai cateva luni si-a reevaluat pozitia si utilitatea sistemului centralizat.
Dialog in cadrul sedintei de Consiliu Local, din 25 octombrie 2012:
,,Dl presedinte de sedinta Martin Stefan – ce institutii publice ati hotarat sa fie racordate la TERMON?
Dl primar Victor Laurentiu Neghina – scoala nr. 10, cinematograful si gradinitele.
Dl presedinte de sedinta Martin Stefan – prin racordarea la sistemul centralizat nu creste doar productia Termonului, ci si cheltuielile de plata.
Dl primar Victor Laurentiu Neghina – tocmai de aceea ne-am orientat la institutii unde se pot face acele bransamente cu cheltuieli extrem de mici, la scoala nr. 10 nu trebuie decat sa se schimbe de pe o coloana pe alta, nu implica nici un cost”. Sursa: Proces verbal sedinta Consiliului Local din 25 octombrie 2012
Cuvantul si acordul primarului Neghina, in calitate de sef al termoficarii onestene, nu valoreaza nimic, luand in calcul faptul ca si l-a incalcat singur. Bransarea Scolii nr. 10 cu costuri absolut minime ar fi insemnat echivalentul a 45 apartamente. Conform estimarilor celor de la TERMON CT pentru a racorda la sistemul centralizat 47 de institutii publice, printre care Primaria, scoli, licee, gradinite, Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipala, pietele si sediul S.C. D.P.P., efortul financiar al municipalitatii s-ar ridica la 190 000 de euro.
Viziunea lui Neghina: Mai bine pierdem 22 milioane euro, decat sa investim 190.000
Renuntarea la sistemul centralizat presupune irosirea a 22 milioane de euro, investiti in modernizarea acestuia. Rata aferenta stingerii acestui credit e de 300 000 de lei/luna, 3,6 milioane pe an, in total 50,4 milioane lei in intervalul 2013 – 2026. Acesti bani vor trebui, oricum, achitati. Iar suma este mult prea mare, pentru ca sistemul centralizat de termoficare sa fie abandonat. In situatia abandonarii proiectului, cineva trebuie sa raspunda pentru decizia de a face neperformant „din pix” un credit.
Reabilitarea termica si sistemul centralizat reduc facturile la energie
Sistemul centralizat de termoficare devine performant in contextul reabilitarii termice a blocurilor si a finalizarii investitiei in distributia pe orizontala, retelele de distributie fiind deja modernizate. Prin aceasta s-au evitat pierderi pe traseu intre 30% si 40%. De aceea, administratia publica locala ar trebui sa aiba ca scop atragerea fondurilor europene disponibile pe aceste domenii. De pilda, Primaria municipiului Bacau a depus documentatia necesara absorbtiei a peste 8 milioane euro din cele 22,8 milioane euro disponibile la nivelul regiunii Nord – Est pe Programul Operational Regional. 112 blocuri din Bacau ar putea fi astfel reabilitate termic, incepand cu 2013.
60% din cheltuielile eligibile ale proiectelor vor fi suportate din Fondul European de Dezvoltare Regionala si bugetul de stat, iar 40% din cheltuieli vor fi suportate de Autoritatea Publica Locala si Asociatia de proprietari, tinandu-se cont de veniturile proprietarilor.
Reabilitarea presupune nu doar anveloparea termica, ci si modernizarea interioarelor, schimbarea instalatiilor si chiar functionarea in paralel a doua surse diferite de incalzire. Mai precis, lucrarile finantate sunt izolarea termica a partii opace a fatadelor, inlocuirea tamplariei exterioare existente, inchiderea balcoanelor sau a logiilor cu tamplarie termoizolanta, termo-hidroizolarea acoperisului tip terasa, izolarea termica a planseului peste subsol, dar cat si reabilitarea sistemului de incalzire. Acesta va consta in repararea instalatiei de distributie a agentului termic pentru incalzire si apa calda menajera din subsol, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare si a robinetelor de presiune diferentiala la baza coloanelor de incalzire sau repararea/ inlocuirea cazanului si/sau arzatorului din centrala termica de bloc, fara schimbarea tipului de combustibil.
Proprietarii care si-au reabilitat termic apartamentul au stat mai linistiti in sezonul rece 2012 – 2013, din perspectiva costurilor cu incalzirea. Cifrele de pe factura din prima luna a lui 2013 arata ca oamenii au facut o alegere buna anvelopandu-si imobilele. Daca pentru un apartament neizolat cu 2 camere un proprietar bransat la sistemul centralizat a avut de scos aproximativ 300 lei, un altul, care si-a blindat peretii locuintei, a achitat chiar cu 100 lei mai putin. Diferentele ajung pana la valori intre 20% si 30%.
Un sistem centralizat de termoficare devine performant si, implicit, furnizeaza agent termic la un pret corect si in conditii de calitate, doar daca este corelat cu proiectele de reabilitare termica a imobilelor si realizarea distributiei pe orizontala. Astfel, consumul necesar de agent termic pentru incalzirea unui imobil se reduce semnificativ.
Directiva Europeana privind Eficienta Energetica prevede ca statele membre sa stabileasca o strategie pe termen lung pentru mobilizarea investitiilor in renovarea stocului de cladiri rezidentiale si comerciale, atat publice, cat si private, existente la nivel national. Avand in vedere costurile ridicate pentru incalzirea termica a locuintelor, reabilitarea termica sau imbunatatirea performantei energetice a cladirilor are un impact pozitiv asupra facturilor la utilitati ale consumatorilor si contribuie la imbunatatirea calitatii vietii acestora. Investitiile pentru imbunatatirea eficientei energetice vor conduce, pe termen scurt si mediu, la reducerea facturilor la energie.
Directiva 2012/27/UE face obligatorii masurile de economisire a energiei, inclusiv renovarea cladirilor publice, programe pentru sectorul serviciilor publice si auditurile energetice pentru companii astfel incat consumul de energie sa scada cu 20% la nivelul Uniunii Europene pana in 2020. Romania, alaturi de celelalte state membre UE, va trebui sa transpuna prevederile Directivei Europene privind eficienta energetica in legislatia nationala, pana la 5 iunie 2014. Europa merge intr-o directie, Onestiul a plecat spre alta.
#5 : 19/06/2013, 15:08
Ultima modificare: 20/06/2013, 06:56 – user
#4 : 14/06/2013, 09:51
#3 : 13/06/2013, 12:07
#2 : 12/06/2013, 16:26
#1 : 10/06/2013, 14:33
Ultima modificare: 12/06/2013, 20:11 – user









