Doi jurnalisti bacauani (Ovidiu Pauliuc si Florentin Radu) au facut in cursul anului trecut in cotidianul “Desteptarea” o radiografie a “parghiilor” municipiului Onesti in destinul sau sumbru spre viitor si au notat:” Industria onesteana, altadata o adevarata locomotiva pentru intreaga economie a judetului, pare sa fi ajuns pe fundul prapastiei in ultimul an. Si asta dupa ce o lunga perioada de timp s-a aflat intr-o coma prelungita. Rand pe rand, instalatiile s-au tot inchis, pe motiv de faliment sau reorientare a pietelor de desfacere. Protestele angajatilor nu au deranjat pe nimeni ba, mai mult, mii de salariati au fost dati afara. Astazi, doar Chimcomplex mai functioneaza bine, iar restul intreprinderilor, inclusiv CET Borzesti, au ajuns la pamant. Ceva sperante exista totusi in privinta Carom, in timp ce in privinta Rafo optimismul aproape ca a disparut… Platfoma onesteana s-a ridicat in anii ’50, iar odata cu ea a aparut intregul Onesti modern. Zeci de mii de angajati care s-au perindat prin intreprinderile de acolo, precum si alti zeci de mii de membrii ai familiilor acestora, si-au legat destinul, povestile de viata, de petrochimia onesteana, vestita in intreaga tara si nu numai. Acum, multi dintre ei au plecat in strainatate, iar cei ramasi se chinuiesc sa isi gaseasca rostul pe o piata a muncii foarte saraca. Platforma Borzesti a fost conceputa sa functioneze in sistem integrat si astfel au aparut producatorul de cauciuc sintetic Carom, Combinatul Chimic Chimcomplex, producatorul de utilaje pentru industria petrochimica Uton. Port-drapel era Rafinaria, furnizorul materiilor prime de la care pornea intregul lant de productie. Mai ales in ultimul an, lucrurile practic s-au prabusit, iar Onestiul a ramas fara aproape intreaga sa industrie. Somajul a explodat, iar orasul altadata infloritor resimte din plin pierderea a mii de locuri de munca, surse de venit pentru tot atatea familii. In ultimul an, mai toate intreprinderile de pe Platfoma Borzesti si-au trimis angajatii in somaj, ceea ce a provocat un adevarat val de probleme sociale in Onesti. Mii de familii depindeau de salariile de pe platforma, iar acum au ajuns dependente de ajutoarele sociale. La UTON lucrau acum doi ani 700 de oameni, iar acum nu mai e nici tipenie. Situatia e oarecum similara la Carom, unde proprietarul, firma Energy Bio Chemicals, a intrat anul trecut in insolventa. Restructurari de personal s-au facut si la Termoelectrica Borzesti, unde au fost dati afara mai mult de jumatate dintre angajati”.
Onestenii acuza ca, cel putin la Rafo, s-au intamplat multe lucruri ce au stat pe prima pagina a ziarelor. Astfel, in anii 2005 – 2006 politicienii bacauani desi nu au sustinut platforma petrochimica de la Borzesti au vrut ca vinovatii sa ajunga in puscarii, de parca “Rafo nu putea sa functioneze iar justitia sa isi faca treaba!” S-a neglijat astfel ceea ce era mai important si “cu sprijinul guvernantilor” care au avut interes ca sa fie in functiune doar cateva rafinarii din tara, cea de la Onesti “a cazut”… S-a vorbit de “Rafo” si de “Jafo” chiar de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, ce a avut si curajul sa vina la Borzesti pentru a vedea situatia de la fata locului, fara insa a si ajuta aceasta mare societate comerciala sa depaseasca “perioada critica” cu care se lupta. Au fost doar vorbe in van si ca guvernul Boc va acorda garantii guvernamentale pentru obtinerea creditelor de modernizare si pornire!
Acum onestenii se zbat in neputinta, fara a putea gasi un loc de munca si s-a ajuns in cea mai trista situatie ca pentru un post de probagiu la SC Chimcomplex sa se prezinte 17 candidati! Autoritatile locale dar si cele judetene trebuie sa ia mult mai in serios “caderea” lenta a municipiului Onesti, despre care multi localnici spun ca “poate deveni iarasi un sat!” Aflati in aceasta situatie si onestenii trebuie sa le ceara celor pe care i-au ales o mai mare responsabilitate caci “vremea vorbelor a trecut” si lucrurile sunt din zi in zi mai triste.