Despre orasul medieval Targu Trotus se mai pot spune foarte multe lucruri si e necesar sa amintim ca locuitorii acestuia au fost alaturi de Stefan cel Mare in luptele pentru consolidarea Moldovei. Voievodul a rasplatit contributia locuitorilor din tinutul Trotus si faptele lor de arme cu acte de intarire a unor proprietati si danii. In 1502 Stefan cel Mare intarea un privilegiu pentru ctitoria sa de la Putna, prin care aceasta lua in fiecare an de la „Ocna noastra de la Trotus” cate 150 drobi de sare. Trotusenii l-au sprijinit mai tarziu pe Mihai Viteazul, care a trecut pe aici spre Suceava, pentru a indeplini unirea politica a romanilor. In 1646, Marcus Bandini, probabil un trimis al Papei care a vizitat biserica catolica din Targu Trotus, a facut o descriere interesanta asezarii, mentionand: „de la acest oras (Trotus), intregul district se cheama al Trotusului si este o regiune fertila. Orasul are la rasarit o vale foarte fertila, prin care serpuieste raul. La miazazi apare un munte frunzos, plantat pe alocuri cu vita producatoare de vin. La miazanoapte, munti acoperiti cu vita de vie si un ses foarte roditor… La apusul orasului este groapa de sare, pe coasta unui munte. Din aceasta ocna se intrebuinteaza sare nu numai in Moldova, ci si in Rusia, Podolia, Ucraina, Turcia”. In 1632, un alt vizitator al tinutului Trotus, Paulo Bonici ne spune ca „de la Trotus se merge de-a lungul aceluiasi rau care desparte Tara Romaneasca de Moldova, pana la Agiud (Adjud)”.
Lucruri deosebite despre orasul medieval Targu Trotus au iesit la iveala si in urma cercetarilor arheologice care au fost intreprinse intre 1976-2006 de catre profesorul si arheologul Alexandru Artimon. In urma sapaturilor efectuate in vatra veche a fostului oras, in locul denumit „Tarna noua” (aflat in partea nordica a actualei asezari Targu Trotus), au fost elucidate multe aspecte necunoscute. S-au descoperit numeroase locuinte, precum si ateliere mestesugaresti, cuptoare etc. Din cele 48 de locuinte descoperite, 22 apartin secolelor XIV-XV si 26 secolelor XVI-XVII. In zona supusa cercetarii au fost scoase la iveala fundatiile unei biserici romanesti din secolul al XI-lea si un cimitir din secolele XV-XVI, cu 214 morminte. La Targu Trotus au fost descoperite obiecte de podoaba (cercei, inele, brose etc.), dar si monede moldovenesti si straine (unguresti, poloneze, germane, turcesti). Bogatia si varietatea materialului arheologic ne arata ca acest oras, situat intr-o pozitie geografica admirabila, a cunoscut in secolele XV-XVII o perioada de maxima dezvoltare.
Evidentiind personalitatea istoricului si arheologului Alexandru Artimon (1938-2008), mentionam ca acesta s-a nascut in judetul Botosani. A absolvit Liceul „A. T. Laurian” din Botosani si Facultatea de istorie a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi. Intre anii 1963-1967 a fost director la Muzeul de Istorie din Tg. Neamt. A intreprins primele cercetari arheologice la Cetatea de Scaun a Sucevei, la Manastirea Slatina si la biserica din Volovat (ambele din judetul Suceava). A fost muzeograf si sef de sectie (1969-2001), precum si director adjunct (intre anii 1992-1999) la Muzeul de Istorie Bacau. Intre 2001-2008 a fost expert arheolog la Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Bacau. Artimon a intreprins numeroase cercetari arheologice, metodice, in vetrele fostelor orase medievale Adjud, Bacau si Targu Trotus. In 1999 si-a sustinut teza de doctorat la Universitatea „Al. I. Cuza” cu titlul „Civilizatia medievala urbana din sud-vestul Moldovei (Bacau, Targu Trotus, Adjud)”. Timp de 22 ani acest expert profesor a desfasurat o neobosita activitate, efectuand cercetari arheologice la Targu Trotus, pe urmele vechiului oras medieval din secolele XIV-XVII de aici. Pana in ultimele ceasuri ale vietii a pregatit pentru tipar lucrarea „Istoria Targului Trotus din cele mai vechi timpuri pana la Marea Unire din 1918”. Numele sau va fi asociat intotdeauna de Targu Trotus, pentru care s-a trudit la cunoasterea trecutului acestei asezari. Pasiunea, consecventa si profesionalismul acestui mare om de omenie, de care m-am legat sufleteste, va ramane o amintire vie in intreaga mea fiinta. Pot afirma ca, asa cum localitatea Targu Trotus nu va pieri niciodata, si amintirea eminentului doctor Alexandru Artimon va fi vie mereu.
prof. Romica Cernea
#1 : 17/02/2014, 22:32
Ultima modificare: 18/02/2014, 19:39 – user