Palatul Stirbei de la Darmanesti va prinde din nou viata. Doctorul multimilionar Itshak Nahmany, cel care a cumparat castelul si parcul Stirbei, vrea sa puna pe harta turismului locul care odata a fost resedinta familiei nobiliare Stirbei. La proiectul de reamenajare a domeniului lucreaza chiar arhitectul sef al orasului israelian Tel Aviv, prieten al noului proprietar.
Palatul Stirbei poate deveni unul dintre cele mai vizitate locuri istorice de pe Valea Trotusului. Noul proprietar al domeniului Stirbei, Itshak Nahmany, un doctor multimilionar, vrea sa transforme ruina castelului intr-un punct de atractie turistica. „Cladirea principala, castelul propriu – zis, va fi transformata intr-un muzeu de arta, mobilat cu tablouri si sculpturi valoroase, obiecte de mobilier. Detine un important patrimoniu de obiecte de arta pe care vrea sa-l expuna aici. Nahmany a gandit construirea unei baze de agrement, crearea unui restaurant, unui spa, adresate atat romanilor, cat si strainilor,” spune Constantin Spiridon, primarul Darmanestiului.
Din perspectiva dezvoltarii turismului, proiectul de renastere a Palatului Stirbei poate reprezenta un reper important. „Eu cred ca acesta va fi un atu important pentru Darmanesti si pentru turismul din zona. Conform planului de afaceri elaborat de proprietar, se vor crea cel putin 100 locuri de munca pentru ingrijitori, paznici, bucatari,” arata Spiridon, care a luat in calcul refacerea drumului de acces spre Castel, numit de darmanesteni „drumul rosu”. „Accesul in zona castelului Stirbei se va face pe drumul pe care-l vom amenaja, repara si asfalta, dar si pe calea aerului, cu elicopterul, pentru ca se va construi si un heliport.” Proiectul este elaborat chiar de arhitectul sef al orasului Tel Aviv. Acesta a venit in Darmanesti pentru a face masuratorile si pentru a studia legislatia romaneasca in domeniul imobilelor aflate pe lista monumentelor de patrimoniu. Prin proiect, se doreste pastrarea specificului arhitectural si readucerea spatiului interior la forma sa initiala. 
Domeniul Stirbei a fost cumparat in primavara acestui an de dr. Itshak Nahmany, cu 400.000 euro, dupa ce atat Ministerul Culturii, cat si Consiliul Judetean Bacau si Consiliul Local Darmanesti nu si-au exercitat dreptul de preemptiune cu privire la achizitionarea castelului si parcului, in urma ofertei facute de mostenitorii printului Gheorghe Stirbei.
De-a lungul istoriei
In 1872 se infiinteaza la Darmanesti mosia Stirbei. Maria Ghica, casatorita cu Alexandru Stirbei (fiul domnului Tarii Romanesti Barbu Bibescu Stirbei, 1849 – 1853, 1854 – 1856) provoaca si reuseste dezmembrarea mosiei Ghica Comanesti. Tragerea la sorti intre cei cinci urmasi a adus Mariei mosiile Darmanesti si Brusturoasa. Mosia Darmanesti se intindea atunci pe 6.048 falci. Ulterior, Gheorghe Stirbei, fiul lui Alexandru, a preluat fraiele domeniului, beneficiind si de experienta unor administratori loiali. Intre 1905 si 1908, Gheorghe Stirbei a construit castelul de pe Dealul Osoi cu ajutorul unor mesteri italieni, recomandati si recrutati de inginerul Anghel Saligny. 
In palatul vechi, cateva camere au fost pastrate pentru oaspeti, iar in celelalte au fost gazduiti 50 barbati si femei care lucrau in ateliere sau la intretinerea livezii si a gradinii din jurul palatului. Gradinarul francez Revoult a amenajat si parcul din preajma castelului de pe Dealul Osoi. Circula zvonul ca era cea mai frumoasa gradina de flori dintre toate gradinile palatelor de pe Valea Trotusului. Gradinarul francez a condus si lucrarile de amenajare la vestitul parc Bibescu, din Craiova.
Din povestirile vechilor slujbasi ai familiei Stirbei, viata la palat era tihnita, ordonata si decenta. Printesele aveau o biblioteca mare si citeau, ascultau muzica la gramofon si radio, dupa 1930, precum si formatia corala a palatului. Vara, castelul era vizitat frecvent de familia regala, inclusiv de Principele Mihai. Dupa moartea printului Gheorghe, in 1917, averea a fost administrata de sotia defunctului, printesa Elisabeta Stirbei. Indurerata de pierderea sotului, s-a consacrat gospodaririi mosiei familiei, fara a se mai recasatori.
Marina Stirbei, Printesa Aviatiei Romanesti, si-a luat zborul de la Darmanesti, devenind prima femeie pilot de razboi din cea de-a doua conflagratie mondiala. In 1935 Marina Stirbei obtine brevetul de pilot, iar in anul urmator participa la primul concurs aerian organizat in Romania, castigand locul I.
Dupa experienta zborului pe un avion de transport, echipat sanitar, si dupa intalnirea cu femeile din organizatia LOOTASVART, propune ideea infiintarii unei escadrile sanitare, motiv pentru care face un memoriu pe care il inainteaza Ministrului Aviatiei. Cerut cu intentii pasnice, fara sa stie ca va porni un razboi, memoriul pe care tanara pilot l-a inaintat este acceptat de catre Subsecretarul de stat al Aerului din Romania, iar in 25 iunie 1940 ia nastere „Escadrila Alba”. Marina Stirbei s-a implicat si in ajutorarea aviatorilor raniti pe front, contribuind la refacerea acestora, prin organizarea unui sanatoriu in conacul familiei de la Darmanesti.
Marius Munteanu
#1 : 10/10/2016, 18:13
