Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Institutul Intercultural Timisoara si Institutul Norvegian pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural (NIKU) au lansat in anul 2009 proiectul “Caminul Cultural – actor principal al promovarii patrimoniului cultural local in vederea dezvoltarii comunitare”. Acest proiect a fost finantat de guvernele Islandei, principatului Liechtenstein si Norvegiei prin mecanismul financiar al Spatiului Economic European. Proiectul a fost lansat prin trimiterea catre 612 camine culturale si institutii de cultura din toata tara (in mediul rural), a unor chestionare. O tinta a acestui proiect ce a avut ca obiectiv cresterea eficientei si calitatii serviciilor publice prestate de caminele culturale, prin promovarea patrimoniului local ca sursa – cheie pentru cultura, pentru dezvoltarea turismului si a spiritului antreprenorial cultural, a fost cea de formare a formatorilor cu tematica animatie culturala. Astfel au avut loc sesiuni de formare de nivel mediu din care au fost selectati 40 de avansati, s-a validat certificarea cursului de management de proiect, s-au stabilit centrele regionale (corespunzatoare regiunilor de dezvoltare ale Romaniei). In cadrul acestui proiect national a fost calificat, cu 62 de puncte, Francisc Enasel, director al Asociatiei Culturale “Calutul” ce activeaza in comuna Caiuti. El a participat la cursuri de management cultural, comunicare, animatie culturala, idendificarea si promovarea mostenirii culturale, dezvoltarea turismului cultural, interculturalitate, legislatie si marketing cultural, care au avut loc la Gura Humorului (in jud. Suceava), Sacalaz (jud. Timis) si Plopeni (jud. Prahova). Cursurile au fost sustinute de prof. dr. Corina Raceanu, director in cadrul Institutului Intercultural Timisoara si Luminita Constantin, director al Directiei Asezaminte Culturale a Ministerului Culturii si Patrimoniului National. Abordarea provocarilor si perspectivelor asezamintelor culturale din mediul rural in procesul de transformare al acestora in centre de dezvoltare comunitara, capabile sa se adreseze nevoilor comunitatilor rurale si sa contribuie la dezvoltarea economica prin valorizarea patrimoniului cultural, natural si pastrarea identitatii locale s-a constituit in tema forumului national “Caminul cultural – Actor principal al promovari patrimoniului cultural local”. Acest forum a avut loc la Sala Multimedia a Ministerului Culturii si Patrimoniului National din Bucuresti. “A fost un prilej pentru a analiza valorificarea patrimoniului cultural traditional, exprimat prin valorile cotidiene din viata comunitatilor rurale dar si pentru incurajarea tinerei generatii de a cunoaste, a perpetua si a face cunoscute aceste traditii nu numai la noi in tara ci si in Europa. Ele constituie un tezaur inepuizabil al patrimoniului nostru cultural national, marca propriei identitati etno-culturale”, ne-a declarat Francisc Enasel, participant la acest forum national.
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului Bucuresti
“Coroana” activitatilor cuprinse in acest proiect a fost participarea Ansamblului folloric “Alunelul” din Oituz (coordonatori Nicoleta Mandru si Francisc Enasel) si a Ansamblului “Stejarul din Borzesti” (al Grupului Scolar Auto Onesti, coordonat de prof. Oana Ichim) la manifestarea culturala “Floriile cu bucurie”. Aceasta a a avut loc la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti si a adus aceste formatii din Oituz si Onesti alaturi de grupuri folclorice si ansambluri din Victoria (jud. Brasov), Borca (jud. Neamt), Flamanzi (jud. Botosani), Runcu (jud. Dambovita) dar si de interpreti din Bucuresti, Cluj si Suceava. In frumusetea splendida a Muzeului Satului si in atmosfera autentica a “Targului de Florii”, coregraful Francisc Enasel, directorul Asociatiei Culturale “Calutul” a marturisit: “De il munceste dorul, de il cuprinde veselia ori tristetea, de il minuneaza vreo fapta mareata, romanul isi canta durerile, bucuriile, eroii si istoria si astfel sufletul sau este un izvor nesecat de apa vie”. Intrarea in scena a dansatorilor Ansamblului folcloric “Alunelul” (de la Scoala Nr. 1 Oituz) a fost pe ritmurile “Sarbei pe batai” si a dansului traditional si specific acestei zone – “Rata” (un dans tematic ce ilustreaza activitatile rurale). Ropotele de aplauze au rasplatit prinderea in hora mare “ca niste oameni mari” a dansatorilor oituzeni (care au varsta de 9-11 ani). Stefania Domocos si Malina Parjol au cucerit publicul prin interpretarea unor frumoase melodii populare iar punctul forte al programului artistic prezentat de oituzeni a fost cel in care Amalia Spiridon si Claudiu Parjol au dat glas intr-o coregrafie deosebita melodiei “Hora strabuna”, ei jucand “usurel si leganat, asa cum ne-a fost lasat”. Tot cu un cantec de joc – “Moldovenii cand se aduna” – a incantat publicul si comanesteanca Alexandra Ulea iar Nela Duhu a adus frumusetea horelor moldovenesti. In acelasi registru si cu o evolutie la superlativ a evoluat si Ionut Fanaru, el interpretand melodia “Ista-i joc de pe toloaca”. O suita moldoveneasca si un dans barbatesc au prezentat si cele 7 perechi de dansatori ai Grupului Scolar Auto din Onesti, ca si in cazul dansatorilor oituzeni emotii mai multe avand profesorii care i-au indrumat decat cei care au aratat frumusetea dansurilor populare ale acestei zone.
Demn de mentionat este faptul ca la Muzeul Satului “D. Gusti” din Bucuresti, vizitat pe indelete de participantii din zona Onesti la manifestarea culturala “Floriile cu bucurie”, oituzenii au aratat pasiunea impletirii cosurilor de rachita (prin Calin Botezatu) iar Mirela Anoca a facut cunoscute frumusetea stergarelor moldovenesti dar si gustul deosebit al gastronomiei acestor meleaguri. Participarea elevilor oituzeni la Muzeul Satului a fost si o adevarata lectie de istorie, cu ei aflandu-se alaturi de inv. Nicoleta Mandru si cadrele didactice Gabriela Papancea si Rodica Branza. Grupul oituzean care a avut prilejul participarii la aceasta activitate culturala plina de pitoresc, pentru care a fost rasplatit cu o diploma primita de la conf. univ. dr. Paula Popoiu, director al Muzeului Satului, aduce sentimente de gratitudine Primariei comunei Oituz, primarului Ion Osolos. Prin sprijinul acordat de autoritatile oituzene si cu ajutorul sponsorului Nicolae Codreanu s-a oferit sansa cunoasterii pe viu, de catre o generatie ce doreste sa persevereze, a domeniului fara de care un popor ar fi mult mai sarac si lipsit de sens – muzica.
Ion Moraru
