Deseori suntem cuprinsi de momente in care incercarile temerare ale unor oameni de a cerceta si de a scoate la lumina fapte si personalitati din trecut devin clipele in care simtim ca suntem mandri de faptul ca ne-am nascut romani iar aceste cautari ale semenilor nostri stralucesc in lumina puternicelor exemple de viata. La Simpozionul National stiintific “Dimitrie Ghika – Comanesti”, care a avut loc in miezul verii trecute in Comanesti, in timp ce moderatorul acestei manifestari, acad. Gleb Dragan mentiona ca “cei care spun ca stiu prea multe lucruri se incurca”, o profesoara din frumosul oras moldav de munte, Maria Trandafir, s-a incumetat sa prezinte personalitatile feminine din Moldova. In fruntea listei s-a aflat Silvia Creanga, prima romanca ce a a obtinut doctoratul in matematica. Nascuta in anul 1894 la Adancata (Suceava), in anul 1917 a fost absolventa a Facultatii de Stiinte din Iasi, unde a avut ca profesori pe Alexandru Myller, Vera Myller si Victor Valcovici. In anul 1925 si-a dat doctoratul cu teza intitulata “Directii ciclifabil conjugate. Curbe cu curbura normala constanta”. Desi a predat matematica la Liceul de Fete din Bacau (intre 1920-1925) si la Liceul “Oltea Doamna” din Iasi (timp de 24 de ani, pana in anul 1944), concomitent a fost numita asistenta la Seminarul de Matematica al Facultatii de Stiinte din Iasi si a Facultatii de Stiinte din Iasi si s-a incadrat in cercetare la scoala de Matematica din Iasi. Ea a publicat studii si articole originale de geometrie, fiind autoare de culegeri de probleme de matematica pentru uzul scolilor. Mai mult, ea a stiut sa le insufle elevelor dragostea pentru matematica si nu intimplator multe dintre ele au devenit, peste ani, slujitoare talentate ale invatamantului superior: Florica T. Campan, Stefania Ruscior, Viorica Ionescu-Cazimir. O personalitate a medicinei romanesti a fost prof. dr. Elena Densusianu-Puscariu, prima femeie profesor universitar al unei facultati de medicina din Romania, prima femeie profesor de clinica oftalmologica din lume. Facand parte din familia lui Aron Densusianu, filolog si profesor la Universitatea din Iasi si fiind sora a lui Ovid Densusianu, poet, critic si istoric literar, ea a obtinut diploma de doctor in medicina si chirurgie a Facultatii de Medicina din Iasi, in anul 1899. A plecat la Paris unde lucreaza alaturi de personalitati ale medicinei mondiale: prof. André Victor Cornil, Émil Roux si Ilia Ilici Mecinikov. Dupa intoarcerea in tara este pe rand preparator la laboratorul de anatomie patologica al Facultatii de Medicina din Bucuresti, medic secundar al Eforiei, medic secundar al Sp. “Sf. Spiridon” Iasi, medic secundar al “Serviciului de boale de ochi”, docent in oftalmologie al Facultatilor de Medicina din Iasi si Bucuresti, asistent al Clinicei Oftalmologice din Bucuresti, apoi Sef de clinica, pentru ca in 1920 sa devina sef al Clinicii de Oftalmologie din Iasi. Desi a pornit de la o baza materiala nesemnificativa (o cutie cu lentile pentru ochelari), Elena Puscariu a crescut numarul de paturi, saloane, laboratoare si sali de operatie. Cand la acea vreme erau suficienti colectionari de date si prea putini coordonatori ai unor subiecte vaste, Elena Puscariu publica lucrari in colaborare cu Pinoy, V. Babes, Noguki, Gh. Marinescu, G. Socor sau tratate in Anglia, Argentina, ca unic autor sau impreuna cu colaboratorii. Cele doua cursuri editate in 1927 prezinta o imagine coerenta a conceptiei sale privitoare la oftalmologie – cuprind expozeuri clinico-experimentale, terapeutice, incursiuni in istoria medicinei, harti, fotografii si desene color realizate chiar de Elena Puscariu dupa cazurile din clinica. Ea a creat un important material iconografic, camera de mulaje (realizate dupa cazuri din clinica), camera obscura, avand o activitate deosebita, in primii 10 ani in clinica practicandu-se peste 2500 de interventii. In 1913 la Bucuresti a publicat “Instructiuni populare pentru prevenirea orbirei”, ce s-au distribuit in scoli, gari si primarii din toata tara. Acestea prevedeau masurile ce se impun pentru preventia oftalmiei purulente si a conjunctivitei granuloase, precum si cele de prim ajutor in cazul traumatismelor oculare. Din 1931 a introdus o condica speciala destinata celor cu pierderea totala a vederii, considerati incurabili, ea concluzionand ca in Romania se ajungea la un numar de 3000 de persoane care-si pierdeau anual vederea si aratand ca la marea majoritate vederea ar fi putut fi salvata. Dr. Elena Puscariu a fost aleasa membru al Societatii de oftalmologie britanice, al Societatii de oftalmologie franceze si al Societatii de oftalmologie din Italia iar din anul 1927 a fost Presedinte al Societatii de Medici si Naturalisti (prima societate stiintifica romaneasca, infiintata la Iasi in 1833) contribuind la cresterea prestigiului acestei prime societati stiintifice romanesti. A fost casatorita cu Emil Puscariu, profesor la Facultatea de Medicina din Iasi, creator al Institutului antirabic din Iasi, politician, artist plastic. Dupa moartea sotului sau, a donat cartile acestuia Bibliotecii Laboratorului de Histologie de la Facultatea de Medicina din Iasi.
De la Elena Ghica la Nadia Comaneci
O alta personalitate feminina din Moldova a fost Elena Ghica (22 ianuarie 1828 – 17 noiembrie 1888), fiica marelui ban Mihai Ghica si nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. A fost casatorita cu ducele rus Alexander Koltsov-Massalski si a trait de-a lungul vietii in Romania, Rusia, Elvetia, Grecia si Italia. Cunoscuta ca scriitoare si reprezentanta a feminismului, Elena Ghica a publicat scrieri in franceza, italiana si germana si a fost cunoscuta pentru implicarea sa in evenimentele legate de independenta statelor din Balcani. Ce nu se stie insa despre Elena Ghica e ca la numai 10 ani ea vorbea 9 limbi straine iar la 14 a tradus in limba germana “Iliada” lui Homer. A studiat la Dresda, Berlin si Venetia iar scrierile sale se refera atat la viata sa din tarile in care traia, cat si la subiecte stiintifice. Elena Ghica se considera obligata sa aduca civilizatia vestului in estul Europei de unde provenea. A luptat intens pentru emanciparea femeilor. Elena Ghica si-a publicat toate lucrarile sub pseudonimul Dora d’Istria. Casatoria cu un duce rus a insemnat pentru Elena Ghica mutarea la Sankt Petesburg. Nu a fost niciodata de acord cu inclinatiile rusofile ale sotului si nici cu doctrina ortodoxa de rit vechi. Pentru vederile sale pro Anglia si Franta, in timpul razboiului Crimeei a fost pedepsita de autoritati si batuta in palatul gubernial din Sankt Petesburg. Ca urmare a acestui conflict, se desparte de sot si pleaca in Elvetia, unde va locui cativa ani. Pentru ca in venele sale curgea si sange albanez, Elena Ghica s-a implicat in evenimentele de emancipare nationala din Balcani. In corespondenta sa lui Giuseppe Garibaldi ii scria: „…nu e departe ziua cand, de la culmile Carpatilor la tarmurile Marii Egee, steagul principelui roman Mihai Viteazul ca si cele ale lui Caragheorghe, Scanderbeg si Canaris vor falfai liber peste frumoasele tinuturi unde acesti vajnici patrioti si-au varsat sangele”. Alaturi de nenumaratele scrieri si articole publicate in revistele vremii, Elena Ghica a lasat si prima scoala primara infiintata in Bucuresti in 1860. Un lucru inedit din viata Elenei Ghica este ca la 1 iunie 1860, ea a devenit prima femeie care a escaladat varful Monch, unul dintre cele trei cele mai inalte varfuri din Alpi.
Mai trebuie amintite cea supranumita “doamna neurochirurgiei romanesti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu (din Falticeni, care a devenit prima femeie neurochirurg din lume in urma unei operatii din vremea celui de-al doilea Razboi Mondial), Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Romania, care studiind in 1909 la Academia Tehnica din Berlin a fost rugata ca sa renunte la “cei 3 K – kirche, kinder, kuche” – biserica, copiii si bucataria, definitorii pentru profilul de atunci al femeii). In cadrul simpozionului de la Comanesti s-a facut aprecierea ca alte 30 de personalitati feminine din Moldova pot fi mentionate ca exemple in lume si intre ele la loc de cinste oriunde se inscriu Elena Gruescu (prima femeie silvicultor din lume), Emilia Fraulea (prima femeie paleontolog din Romania). De asemenea a fost mentionata comanesteanca Mioara Mandea (director de programe la Centrul National de Studii Spatiale din Paris), care a uimit mapamondul prin faptul ca in doar 2 ani (2001-2003) a efectuat expeditii la Polul Sud, in insulele Hawaii si in Africa de Sud. Cu stralucirea admiratiei lumii intregi a fost evidentiata si onesteanca Nadia Comaneci, prezenta in paginile Enciclopediei “Guiness Book”, prin evolutiile sale sportive, ea revolutionand gimnastica mondiala.
Ion Moraru
