In saptamâna care a trecut trei probleme s-au desprins din cotidian, neputând trece neobservate. Prima dintre ele, si poate cea mai importanta ca impact pentru municipiul de pe Trotus, care si-ar putea pune amprenta si asupra dezvoltarii economice a zonei si a nivelului de trai al onesteanului de rând, ar fi iesirea din procedura de reorganizare a RAFO Onesti, lucru care va aduce cu sine reinceperea activitatii rafinariei, va da de lucru unui numar considerabil de oameni si va scoate productie pe poarta fabricii. Sunt sapte ani de când societatea a intrat in insolventa si de când, practic, a inceput declinul RAFO, culminând cu sistarea activitatii in 2008, când ar fi trebuit sa inceapa modernizarea instalatiilor. Cursul pe care l-au luat procesele care priveau rafinaria au blocat procesul de modernizare, astfel ca acesta a stagnat pâna in aceasta primavara. Odata cu inchiderea procesului de reorganizare, RAFO poate accesa garantii bancare, poate solicita sprijin de la diferite grupuri financiare in privinta acordarii unor credite, poate crea parteneriate cu alti investitori, cu alte cuvinte poate in sfârsit sa „traiasca” din nou. In continuare, mingea e la managerii rafinariei, ei trebuie sa gaseasca solutiile cele mai bune pentru a reporni colosul si pentru a asigura de lucru pentru angajatii firmei.
O a doua problema, aparuta ca urmare a topirii zapezii, o reprezinta gropile din carosabil, care dau batai de cap soferilor, insa nici pietonii nu au noroc de trotuare ca in palma. Si cum sa nu te apuce nervii când stii ca tu, contribuabil, ti-ai platit darile catre bugetul local – in caz contrar fiind penalizat -, iar banii tai nu se regasesc in nimic din ceea ce te inconjoara si te doare? Si daca totusi acceptam ca e normal ca dupa iarna strazile sa arate ciuruite, pentru ca stim ce lucrari de mântuiala executa firmele abonate la bani publici, nici sperante ca vom avea drumuri asfaltate prea curând nu avem.
In fine, ultima problema care a atras atentia si sigur nu a fost trecuta cu vederea este venirea primaverii. Si aici nu ne referim la primavara ca anotimp, care in calendare figura deja de mai mult timp, ci la vremea care in sfârsit arata a primavara, cu soare, temperaturi pe plus si miros de verdeata. Daca s-ar putea trai doar cu atât, ce fericire ar fi pe capul locuitorilor din Mioritica.
Dorin Vasiluta